Unul dintre martorii din dosarul retrocedărilor relatează că la finalul anului 2011 şi începutul lui 2012 Alina Bica făcea presiuni asupra şefei Autorităţii Naţionale pentru Retrocedarea Proprietăţilor (ANRP), Dorina Danielescu, pentru convocarea unei şedinţe în care să rezolve dosare de retrocedări, potrivit Hotnews. În faţă refuzului de convocare a şedinţei, Bica s-ar fi lamentat cu remarcă că „îi vor rupe capul alţii”, spunând apoi „Cum pot eu să mă duc la Elena şi să-i spun că am pus o dezaxată la ANRP?”. Martorul audiat de procurori mai susţine că la numirea în funcţia de preşedinte al ANRP a Dorinei Danielescu a contribuit „în mod hotărâtor” Alina Bica, acceptul informal pentru această numire fiind dat de Elena Udrea şi Ioan Oltean.
Martorul citat, a cărui mărturie apare în rechizitoriul DNA de trimitere în judecată, ajuns la instanţa, mai susţine că, odată numită la şefia ANRP, Dorina Danielescu nu a mai răspuns la cererile Alinei Bica de rezolvare a unor dosare de retrocedare controversate. „În cadrul instituţiei circulau mai multe zvonuri, în sensul că lista cu dosarele care urmă să între în următoarea şedinţa a CCSD conţinea câteva dosare <>, având în spate nume din sfera politicii şi că datorită acestui fapt Dorina Danielescu se temea să convoace şedinţa”, mai arată martorul din dosar. Din acel moment, Alina Bica ar fi început să-i reproşeze acesteia lipsa de colaborare. La o întâlnire a dintre Alina Bica şi Dorina Danielescu, „Bica a susţinut că vor avea de suferit grav din partea altor persoane, în acest context menţionând pe un anume <>, precizând totodată că <înţelegeţi că-mi rup capul ăştia dacă nu e convocată comisia?>>… Bica i-a precizat Dorinei Danielescu şi faptul că această din urmă nu trebuie decât să convoace comisia, <ocupându-se ei>>”, se mai arată în rechizitoriul DNA.
Tot în rechizitoriu, un alt martor relatează o scenă incredibilă petrecută în interiorul Autorităţii Naţionale pentru Retrocedarea Proprietăţilor (ANRP), o scenă care relevă influenţă lui Dorin Cocoş în instituţie. Astfel, Alin Cocoş (fiul lui Dorin Cocoş), era în relaţii foarte bune cu vicepreşedintele ANRP Sergiu Diacomatu (şi el inculpat în dosarul retrocedărilor), iar mai mulţi angajaţi au relatat faptul că „în momentul în care au intrat în biroul lui Sergiu Diacomatu l-au văzut pe Alin Cocoş stand pe scaunul vicepreşedintelui cu picioarele pe masă”.
Reamintim că DNA i-a trimis în judecată pe inculpaţii din dosarul retrocedărilor luni, 15 decembrie. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a Alinei Bica, fosta şefa a DIICOT, alături de Crinuţa Dumitrean, fost şefa a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a lui Sergiu Diacomatu şi a altor inculpaţi, acuzaţi că au prejudiciat bugetul statului cu peste 61 de milioane de euro în dosarul privind supraevaluarea unui teren al omului de afaceri Stelian Gheorghe.
Persoanele trimise în judecată în dosarul retrocedărilor:
– Bica Alina Mihaela, în stare de arest preventiv, secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale de Despăgubiri
– Dumitrean Crinuţa, în stare de arest preventiv, preşedinte ANRP şi preşedinta Comisiei Centrale de Despăgubiri
– Diacomatu Sergiu Ionuţ, sub control judiciar, vicepreşedinte ANRP
– Teodorescu Cătălin Florin, sub control judiciar, actualmente deputat în Parlamentul României
– Baciu Remus Virgil (condamnat definitiv la pedeapsa de 5 ani pentru corupţie în altă cauza)
– Vasilescu Oana, sub control judiciar, jurist, şef birou în cadrul Ministerului Justiţiei
– Bogdan Dragoş George, în stare de arest preventiv
– Alexanadru Lăcrămioara, în stare de arest preventiv.
Aceste persoane sunt acuzate de comiterea unei infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, potrivit unui comunicat postat pe site-ul DNA.
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
– Nuţiu Emil, în stare de arest preventiv, evaluator
– Gheorghe Stelian, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii.
Ei sunt acuzaţi de comiterea unei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
