Managerul Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, urmărit penal în dosarul „Şova“, a declarat că s-a temut că va fi reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie care îl anchetează. Procurorii DNA îl acuză pe actualul şef al Complexului Energetic Oltenia, confirmat în funcţie de Consiliul de Supraveghere, de producerea unui prejudiciu în valoare de 84 de milioane de lei. Ciurel este acuzat de încheierea, în 2007 şi 2008, de contracte nelegale de asistenţă juridică cu firma „Şova şi Asociaţii“, deţinută de Dan Şova, fostul ministru al transporturilor. Managerul CEO este acuzat de comiterea a trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, din care una în formă continuată. Laureţiu Ciurel respinge însă prejudiciul estimat de procurori şi afirmă că a comandat o expertiză în acest sens. De asemenea, suma de 84 de milioane de lei ar fi intrat tot în bugetul statului.
30 de angajaţi ai CEO au ajuns la DNA
Potrivit directorului CEO, un număr de 30 de angajaţi ai Complexului au fost audiaţi până în prezent în dosarul „Şova“, între ei fiind şi un membru al Directoratului, Maria Scurtu, şefa Diviziei Financiare. Ciurel, care a menţionat că este sigur în procent de 90% că nu va fi trimis în judecată, a mai declarat: „Am avut o întâlnire de şase ore cu procurorii. Mai mult decât am spus acolo, nu se poate clarifica. Mi s-a cerut să depun şi înscrisuri care să dovedească lucrurile spuse de mine. Pot să spun că oamenii au părut extrem de decişi să înțeleagă, fiindcă subiectul este extrem de complex… prejudiciul vine de la ICM, iar banii ăştia i-am plătit la ANAF. Cu alte cuvinte, statul a dat la stat. Aceasta era o datorie a Complexului trecută în două legi, negru pe alb, care, în 2007, ar fi trebuit să se transforme în acţiuni. Când am venit eu director, ICM era în insolvenţă., AGA nu se mai putea întâlni şi, în plus, la 1 ianuarie, intrasem în UE şi, în situaţia dată, se considera ajutor de stat, ceea ce nu se mai putea întâmpla. Subiectul a fost deschis în 2009, în urma unei reclamaţii făcute de Daviţoiu şi Mecu, ei declarând prejudiciul ăsta. Am dat o declaraţie în 2009 şi, după aceea, n-am mai fost chemat. Apoi, în 2011, ANAF a constatat că nu e nimic în neregulă şi a plecat. După o săptămână, ANAF trimite alţi doi inspectori, care au constatat că e un prejudiciu de 80 de milioane de lei. Apoi, n-am mai auzit nimic, nu m-a mai chemat nimeni. Să se înţeleagă, nu acuz pe nimeni, directorul Dondera a făcut o licitație din care eu nu am făcut parte. A fost o licitaţie foarte bine organizată, cu participarea a opt firme. Şova câştigase un premiu de excelenţă cu un an înainte pentru cea mai bună casă de avocatură. S-a licitat pe preţul cel mai scăzut – cu posibilitatea prelungirii contractului. Contrar prostiilor spuse, cu casa Şova am câştigat toate procesele. A fost şi această salvare, 22 de milioane de lei… Practic, ne-a salvat dintr-o privatizare mascată a Complexului Rovinari. După aceea, eu am avut un control financiar, a venit Curtea de Conturi, apoi un audit financiar, făcut de KPMG, aflată între primele patru firme de specialitate în lume. În urma acestor controale, nu s-a găsit nici o deficienţă. Dacă era ceva de găsit, oricine ar fi găsit. Faptul că noi am plătit cinci ani banii ăia, fiindcă Şova ne-a organizat o tranzacţie pe vârfurile noastre de plăţi, considerarea sumei, a acestei plăţi ca prejudiciu, este o aberaţie. Nu mai poate fi adusă în discuţie problema unui prejudiciu. Nu cred că mai poate fi forţată nota, nu poate nimeni să-şi asume aşa ceva, nici un procuror. Sesizarea a fost făcută de către şeful ANAF la vremea respectivă (Blejnar – n.r.). Nu procurorii se fac de râs. Ei nu au făcut decât să se sesizeze la ce a spus şeful unei instituţii, cum este ANAF, când a vorbit de un prejudiciu de 84 de milioane de lei. Toţi banii ăştia au ajuns la stat, s-au plătit la ANAF. Vreau să vă spun că atunci când am fost intervievat în Consiliul de Supraveghere (CS) mi s-a cerut să explic situaţia, iar CS a înţeles“.
Scade numărul angajaţilor CEO
În ceea ce priveşte activitatea economică a CEO, compania funcţionează în prezent cu şapte grupuri energetice şi livrează în Sistemul Energetic Naţional 1.600-1.700 MW. În primul semestru au existat două luni cu pierdere şi patru pe profit. Laurenţiu Ciurel a precizat că nu poate aprecia dacă societatea va încheia anul pe profit, întrucât nu este sigur pe rezultatele din activitatea financiară, la mijloc fiind un credit japonez contractat în trecut pentru modernizarea CE Turceni. Rezultatele financiare depind de valorizarea sau devalorizarea yenului. „Activitatea din producţie va fi pe plus la sfârşitul anului, dar nu ştiu ce se va întâmpla cu cea financiară, din cauza creditului în yeni. Ce pot să spun este că anul acesta nu vor exista disponibilizări colective, deşi în planul de management mi-am asumat 600 de plecări din companie, în fiecare an. Nu au spus disponibilizări, ci ieşiri din sistem. În 2013 au plecat 440, în 2014 – 300 până acum. Şi, cu certitudine, de la 1 octombrie va fi externalizată Cariera Berbeşti, cu aproximativ o mie de oameni. Vor fi preluaţi de autorităţile judeţene din Vâlcea şi vor lucra pentru CET Govora. Toate actele normative sunt realizate. CEO va rămâne cu 17.800 de salariaţi din 19.000. Sperăm să facem acelaşi lucru şi la Mehedinţi, unde sunt 700 de angajaţi. Asta va însemna reducerea bugetului de salarii, de taxe la salarii, de investiţii, de plată a impozitelor şi altele“, a menţionat Laurenţiu Ciurel. În privinţa investiţiei chineze de la Rovinari, care presupune construcţia unui grup energetic nou de un miliard de euro, aceasta va fi realizată, în prezent fiind făcute demersuri pentru achiziţionarea de teren suplimentar. De asemenea, contractul de export cărbune în Serbia la 11 euro tona se află în faza de selecţie a transportatorilor. Contractul prevede exportul a 20.000 de tone pe zi, până la jumătatea anului viitor.
