http://www.youtube.com/watch?v=7VtnFm222Uw
Centura de Sud a Craiovei izolează comuna Cârcea de terenurile sale extravilane, 1.500 de hectare. Utilajele mari nu pot fi scoase la câmp dintr-un motiv stupid: centura nu a fost prevăzută cu bretele rutiere sau pasaje adecvate. Singurul pasaj tubular pentru subtraversarea drumului este prea strâmt. CNADNR susține că proiectul de 12 milioane de euro nu poate fi modificat, pentru că pierde finanțarea de la UE. Primarul din Cârcea, Valerică Pupăză, cere găsirea unei soluții urgente.
Centura de Sud a Craiovei va fi inaugurată în septembrie 2015, cu o întârziere de doi ani față de termenul inițial de finalizare a lucrărilor. Varianta de ocolire a orașului înseamnă un tronson rutier de 6,3 km care face legătura între DN 6 Craiova – Caracal și DN 65 Craiova – Pitești. Valoarea proiectului este de 53 de milioane de lei (12 milioane de euro), din care fonduri nerambursabile UE de 37 de milioane de lei (8,35 milioane de euro), beneficiar fiind Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) SA. Lucrările sunt realizate de compania italiană SECOL, consultant fiind Tecnic Consulting Engineering Romania SRL, iar proiectant – asocierea Consitrans/Roughton. Pe lungimea centurii există un pasaj suprateran de 227 de metri peste calea ferată Craiova – Piatra Olt, două parcări de scurtă durată și două intersecții-giratorii, la cele două capete ale drumului. Centura are o lățime a carosabilului de șapte metri și permite creșterea vitezei de deplasare de la 25 km/h la 100 km/h. Consultanții de la firma Tecnic Engineering au prezentat ieri stadiul actual al lucrărilor: 64% din proiect este finalizat. 95% din infrastructura rutieră este gata, iar în prezent constructorul lucrează la pasajul peste calea ferată. La întâlnirea cu reprezentanții CNADNR și consultantul au participat și primarii localităților Coșoveni și Cârcea, Nicușor Coandă, rsspectiv Valerică Pupăză.
Pasajul tubular, prea strâmt
Cei doi primari au reproșat CNADNR că nu i-au informat despre toate lucrările presupuse de centură. Nicușor Coandă a plecat de la întâlnire. Valerică Pupăză susține că artera izolează extravilanul localității (1.500 de hectare), iar locuitorii nu pot merge cu utilajele să-și lucreze pământul. „Această centură separă zona de intravilan de zona de extravilan. Terenurile oamenilor au rămas în extravilan. Oamenii nu pot să-și mai lucreze pământurile pentru că nu au cum să ajungă la ele cu utilajele. Nu s-a gândit nimeni că sunt utilaje mai mari. Au făcut la kilometrul 2+900 o subtraversare cu un pasaj tubular cu diametrul de cinci metri, dar utilaje sunt și de șase metri și nu se poate trece în partea cealaltă. Nu avem altă soluție: pe drumul european nu se poate, prin pasaj nu se poate. Erau multe drumuri agricole care mergeau la terenuri, dar nu au acceptat să ne legăm la centură. Trebuie ocolit cinci kilometri la dus și cinci kilometri la întors. De ce nu s-a făcut un pasaj cu o deschidere mai mare de cinci metri? Că tot s-au băgat niște bani acolo, de ce nu ne-au întrebat și pe noi?“, a spus Pupăză. „Nemulțumirile comunității locale sunt justificate. Dar ele trebuie coroborate cu faptul că această investiție a avut deja toate avizele și acordurile în faza de proiectare. Există posibilitatea de subtraversare pe la un podeț tubular care are o deschidere de cinci metri, prin care pot trece majoritatea utilajelor agricole. Dânșii doresc să treacă cu utilaje de mare capacitate, care au o deschidere de șase metri. Soluția este ca aceste utilaje să facă un mic ocol până la prima deschidere a pasajului (peste liniile CFR) și pot trece. Nu există posibilitatea ca proiectul să fie modificat în momentul de față pentru că, fiind vorba de fonduri europene, înseamnă o procedură greoaie, nu mai sunt eligibile costurile pentru asemenea finanțări și, ca atare, finanțarea se pierde“, a afirmat Sandu Bibiș, șeful consultanților de la Tecnic Engineering. Între primarul Valerică Pupăză (V.P.), consultantul Sandu Bibiș (S.B.) și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (L.O.V.), a avut loc un dialog care arată situația aparent fără ieșire în care s-a ajuns.
V.P.: Ați izolat localitatea de terenurile agricole, oamenii nu pot să traverseze și să le lucreze. Faceți o mare nedreptate comunei Cârcea. Puteți să atașați la proiect o intrare. Dacă proiectantul a omis, poate compania să vină și să repare o greșeală. Pe banii lor să ne dea posibilitatea să traversăm și noi!
S.B.: Soluția este modificarea legislativă. În momentul de față, nu există în legislația noastră dreptul de a accede în drumul național direct de pe un drum agricol.
V.P.: Păi și cum trecem? Spuneți-mi și mie cum trecem!
L.O.V.: Îți spun eu cum: mai faci un proiect pe fonduri europene. Simplu! Proiectul e din 2010, așa a fost gândit la vremea respectivă. Acum avem de ales între a-l opri și a nu-l mai face. Ca să poată trece oamenii voștri cu căruțele, nenorocim un oraș întreg. Nu se mai poate opri această lucrare. Noi zicem bogdaproste că s-a obținut finanțarea.
V.P.: Dar nu se poate face din fondurile CNADNR o bretea de ieșire? Dacă tot s-a făcut o greșeală, nu se poate repara?
L.O.V.: – Pentru câteva căruțe să bagi milioane de euro?
De ce întârzie proiectul
Inițial, Centura de Sud a Craiovei trebuia finalizată în noiembrie 2013, dar constructorul a cerut un nou termen, pentru august 2014. Noua decalare a termenului este septembrie 2015. Potrivit consultantului, termenul-limită a fost decalat din cauza schimbării soluției tehnice la pasajul peste liniile CFR, din fundare directă, în fundare indirectă (coloane). Schimbarea soluției a însemnat lucrări suplimentare, angajate prin licitație publică. Pe 18 august, au fost demarate lucrările la pasaj. Totuși, birocrația poate întârzia din nou proiectul: pentru lucrările la pasaj este nevoie de un transfer de terenuri pe care se află bariera verde de protecție a căii ferate, aici fiind implicate CFR și Direcția Silvică (DS).
