Acasă Actualitate Românii, bolnavi de spionită?

Românii, bolnavi de spionită?

-

România a adoptat în ultimii doi ani legi speciale, care permit stocarea datelor de trafic de pe internet și telefon. Autoritățile pot afla cu precizie când și cu cine ați vorbit, urmărind telefonul mobil sau conexiunea wireless. Mai mult, de la 1 ianuarie 2015, cartelele telefonice prepay se vor putea cumpăra numai cu buletinul, dacă legea adoptată de parlament va fi promulgată. ONG-urile acuză statul de intruziune în viața privată a românilor, iar legea de stocare a datelor de trafic a fost declarată neconstituțională în iulie 2014. Cu amintirea Securității comuniste încă proaspătă, românii se tem că le vor fi înregistrate convorbirile. Miza în ceea ce privește libertățile cetățeanului este uriașă. Cum se va termina?

Adoptarea legilor care permit autorităților să stocheze timp de șase luni datele de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet a stârnit un val de proteste din partea societății civile. În urmă cu doi ani, România a transpus în legislația națională Directiva 2006/24/EC, adoptând Legea nr. 82/2012, privind reținerea datelor generate de furnizorii de rețele de comunicații electronice. Generic, legislația în domeniu a fost botezată „Big Brother“ (în traducere „Fratele cel Mare“) – o metaforă lansată de scriitorul britanic George Orwell în 1948 pentru a descrie regimurile totalitare, în care statul își supraveghează cetățenii. Concret, legea menționată obligă operatorii de telefonie și internet să stocheze mai multe tipuri de date, cum ar fi: numele celor care vorbesc; numerele lor de telefon; data, ora și durata comunicării; datele dispozitivelor folosite pentru comunicare; locația de unde se efectuează convorbirea; date despre apelurile transferate sau redirecționate; identitatea internațională de abonat mobil (IMSI); datele de identificare ale telefonului mobil (IMEI); adresa de Internet Protocol (IP). La solicitarea autorităților, aceste date trebuie puse la dispoziția procurorilor, judecătorilor sau a SRI în cel mult 48 de ore. Prin această lege, sunt intezise interceptarea și reținerea conținutului unei convorbiri (art. 12 alin. 1).

Internet și cartele prepay supravegheate

Statul consideră că supravegherea tuturor persoanelor este necesară pentru a preveni și descoperi teroriștii și infractorii. Totuși, directiva europeană a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar pe 8 iulie Legea nr. 82/2012 a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României (CCR). Între timp, prin parlament a trecut o nouă lege, care permite achiziția cartelelor telefonice prepay doar cu buletinul. În iulie 2014, legea a fost adoptată în regim de urgență, iar acum se află la promulgare. În motivarea acestei legi, se spune că „piața de telefonie mobilă din România este dominată de clienții de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile“.
Practic, această lege a fost gândită ca o completare a Legii nr. 82/2012, extinzând aria monitorizării datelor de trafic de la posesorii de abonamente la cei de cartele preplătite. Concret, începând cu 1 ianuarie 2015, la achiziția unei cartele de telefonie mobilă, românii vor fi obligați să completeze un „formular tipizat, pe format hârtie sau în format electronic securizat, pus la dispoziție de către furnizor, cu datele personale de identificare“.
De asemenea, furnizorii de internet wireless sunt obligați să identifice utilizatorii „prin reținerea datelor de identificare sau a numărului de telefon“. În contextul actual însă, legea cartelelor prepay completează un text normativ declarat neconstituțional. ONG-urile susțin că legislația în domeniu este o intruziune în viața privată a cetățenilor.

„Suntem toți tratați ca potențiali infractori!”

Tema legilor „Big Brother“ a fost dezbătută în cadrul emisiunii „Audiență Generală“ de la alege tv, invitați fiind Cristina Velescu – avocat și Camelia Vasile – psiholog. Opinii în legătură cu legislația „Big Brother“ au exprimat Ioana Avădani – directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și Mircea Toma – președintele Agenției de Monitorizare a Presei (AMP).
Reprezentanții ONG-urilor au condamnat rapiditatea cu care a fost adoptată ultima lege în domeniu. „Legea cartelelor prepay a devenit lege printr-un comportament hoțesc al parlamentarilor, care au supus dezbaterii aceste proiecte de lege într-o zi și au anunțat că următoarea discuție va avea loc la toamnă, pentru a da timp unei analize temeinice. Iar a doua zi au votat-o. A fost trecută cu o presiune importantă, probabil a guvernului și a SRI. Este o lege care promovează o intervenție agresivă în viața privată în mod nejustificat. Nu sunt de acord să retrăiesc coșmarul din timpul lui Ceaușescu. Măsurile pe care ei le propun nu trebuie să vizeze toți cetățenii țării“, a spus, între altele, Mircea Toma.
„În esență, prezumția de nevinovăție care este garantată prin Constituție este încălcată. Suntem toți tratați ca potențiali infractori. Stocarea datelor ar permite celor care au acces la aceste date să ne localizeze oriunde și oricând, ceea ce constituie un atentat la dreptul nostru de a avea viață privată“, a afirmat, la rândul său, Ioana Avădani.

„Imixtiune în viața personală a oricărui om”

Invitații emisiunii „Audiență Generală“ au arătat că stocarea acestor date este o imixtiune în viața privată a românilor, chiar dacă prin lege înregistrarea conținutului convorbirilor este interzisă. „Chiar dacă nu este reținut conținutul acestor convorbiri, fiind reținută data, ora, destinatarul, este o imixtiune destul de amplă în viața personală a oricărui om. Astfel putem afla obiceiurile zilnice, locurile pe care le frecventează zilnic, persoanele cu care vorbește zilnic“, a precizatul avocatul Cristina Velescu.
Teama românilor că sunt monitorizați vine și ca moștenire a regimului comunist, în care Securitatea era omniprezentă, a explicat psihologul Camelia Vasile. „Venim dintr-o perioadă în care am fost în permanență supravegheați. Deși se spune că sunt înregistrate doar datele legate de persoane, oamenii nu sunt chiar atât de bine informați și se vorbește chiar de a fi înregistrate convorbiri. Este foarte frustrant că nu pot să spun ceea ce gândesc, pentru că cineva poate folosi împotriva mea acel conținut. Mintea noastră, de obicei, creează scenarii, de cele mai multe ori negative“, a explicat Camelia Vasile. Discuția integrală pe această temă poate fi urmărită pe site-ul televiziunii alege tv, la adresa www.alegetv.ro/emisiuni/audienta-generala.

ȘTIRI VIDEO GdS

Ce a mai inventat Primăria Craiova? Sporul de periculozitate

Toţi angajaţii din Primăria Craiova, de la directori, şefi de serviciu şi până la muncitorii necalificaţi, primesc spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Sporurile variază de la 351 de lei brut pe lună, până la 1.808 lei brut. Am întrebat la DSP care sunt condiţiile vătămătoare şi periculoase din Primăria Craiova. Răspunsul a fost... o surpriză de proporţii.