24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePoveștile fântânilor de poveste

Poveștile fântânilor de poveste

\n

Fântânile vechi ale Craiovei, Popova sau Basarabilor, Jianu, Purcarului, veritabile vestigii ale vremurilor trecute, fac parte din lista monumentelor istorice din Dolj. Nici o plăcuță însă nu amintește trecătorului de acest lucru. Acestea se încăpățânează să reziste timpului și să spună un crâmpei din istoria lor prin câteva rânduri scrise de cei care le-au ridicat sau de cei care au găsit resursele necesare să le redea o imagine cât mai apropiată de cea inițială. Însă cu greu poți desluși și aceste rânduri.
Dacă ajungeți la Fântâna Jianu de pe strada Iancu Jianu chiar la intrarea în Grădina Botanică și aveți curiozitatea să aflați mai multe despre istoria acestui loc vă veți izbi de un inconvenient major. Plăcuța de fier, bătută pe perete, arată clar trecerea anilor. Rugina și cele câteva pete de var împiedică privitorul să afle amănunte. Și totuși o poveste a locului există. Un document de la 28 mai 1834 arată că actuala fântână de la intrarea în Grădina Botanică din Craiova „a fost făcută de răposatul paharnic Stan Jianul în jurul anului 1800“. Cu ocazia unei renovări complete, ce a avut loc în anul 1930, aceasta a căpătat forma actuală. Stan Jianul a fost şi ctitorul bisericii din localitatea doljeană Preajba, în jurul căreia marele boier a ridicat o şcoală sătească şi un han. El a lăsat fântâna în grija acestei biserici, obligând slujitorii ei „să vegheze pentru buna ei funcţionare“. Astăzi, la Preajba se mai păstrează doar biserica şi hanul, iar fântâna a rămas în grija municipalității craiovene.

Alt popas răcoros, altă enigmă

Printre vestigiile care se mai păstrează din Craiova de altădată este și Fântâna Purcarului, din Piața Veche, de pe strada Matei Basarab, de la numărul 1. Chiar dacă a rămas, în bună parte, doar element de decor, astâmpără uneori setea trecătorilor, câteodată cu acelaşi vechi ritual al pumnului făcut căuş. Și aceasta este monument istoric, și aceasta poartă un nume, și are și o istorie. Nimic însă nu amintește de aceste lucruri. Nici o plăcuță nu îi atestă valoarea, numele sau istoria.
Doar documentele vremii ne dezvăluie povestea sa. Fântâna Purcarului a fost construită în anul 1818, în zona vechiului târg, la poala hanului Hurezi. Inscripţia în chirilică, care lipsește astăzi și de care amintesc doar scrierile trecute, dezvăluia numele ctitorilor şi anul construcţiei: „…s-au făcut această fântână cu toată osteneala dumnealui Pavel Teodor, zis Purcarul, şi dumnealui Marin Buluchaşa, în anul Domnului 1818…“.

Izvoare din trecut în contemporaneitate

Despre aceeași istorie a noastră pe aceste meleaguri vorbește și Fântâna Basarabilor sau Popova, cum mai este cunoscută.
Situată pe strada cu același nume, Fântâna Popova este cea mai veche din Bănie. Pomenită ca reper de hotar într-un act de vânzare-cumpărare de la 1613, majoritatea istoricilor au conchis că a fost construită înainte de acea dată. I se spunea „a Basarabilor“, deoarece a fost refăcută de Matei Basarab, pe la 1650. Se pare că Matei Basarab a poruncit ispravnicilor care supravegheau desfășurarea lucrărilor la Biserica Domnească din Craiova (1651-1652) să refacă Fântâna Popova și din această cauză ea poartă și numele său. Fântâna a fost refăcută la jumătatea secolului
al XVIII-lea de Alexandru Ipsilanti. Toate aceste informații nu se găsesc inscripționate pe o plăcuță din preajma Fântânii. Totuși, odată ce treci gardul din pietre, vechi ca veritabilul vestigiu, care împrejmuiește fântâna, pe latura din dreapta există o mențiune, datată septembrie 1905: „În numele Tatălui și a Fiului și a Sântului Spirit Amin. Această fontana fost-au făcută din timpuri străvechi de familia Basarabilor pe moșia lor strămoșească și, fiind câtva părăsită, piosul domn Matei Basarab Voievod cu soția sa, Elena Doamna, în anul 1651 a întemeiat-o ca să fie pomană. Iar acum în zilele gloriosului rege al Românieil Carol I, eu, Constantin N. Mihail, actualul proprietar al acestei moșii Popova, unit în cuget cu fondatorii ei, am restaurat-o din nou și în urma serviciului divin a sfințire a apelor am slobozit-o astăzi, față fiind și fiii mei, Nicolae și Ion, mătușile mele, Elena Dimba și Maria Coloni, născute Emanoil, și cumnatul meu, Andrei Fotino, precum și alte multe persoane din Craiova și din împrejurimi ca să fie amintire perpetuă și părinților mei, Nicolae și Victoria Mihail, și surorii mele, Areti Fotino“.
Fântâna Popova figurează și ea pe lista monumentelor istorice ca și celelalte fântâni, dar nimic nu atestă acest lucru.
„Toate cele patru fântâni care figurează pe lista monumentelor istorice au avut plăcuțe care certificau acest lucru, dar pentru că sunt în calea vicisitudinilor de tot felul au dispărut la nici două săptămâni de când au fost montate. Vom relua acțiunea de montare a plăcuțelor“, ne lămurește arhitectul Marcel Berindei din cadrul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Dolj.
În ceea ce privește inscripțiile informative, acestea intră în grija Regiei Autonome de Administrarea a Domeniului Public și a Fondului Locativ (RAADPFL) din cadrul primăriei. „Noi de ocupăm de reabilitarea fântânilor din oraș și intervenim în funcție de bugetul pe care îl avem alocat. Vom cerceta cazul și vom vedea ce vom putea face“, a precizat Florin Lungu, directorul general al RAADPFL.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS