Din sinteza ultimei sesiuni parlamentare (februarie – iunie 2014) reiese că toate proiectele de lege importante de care se vorbea la începutul sesiunii au fost abandonate, potrivit HotNews.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată că toate proiectele importante precum revizuirea Constituţiei, amendarea legilor electorale sau descentralizarea administrativă au fost abandonate şi că dezbaterea publică pe aceste subiecte nu a existat. „Legea care viza descentralizarea administrativă, de exemplu, a fost aprobată la sfârşitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în faţa Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. După ce Curtea Constituţională a declarat, în luna ianuarie, legea ca fiind neconstituţională, proiectul a rămas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui să pună în aplicare decizia Curţii şi să revizuiască legea sub aspectele declarate neconstituţionale”, arată raportul IPP.
În schimb, experţii de la IPP consideră că Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputatilor si senatorilor anchetati de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru diverse situatii grave, de la cazuri de coruptie, conflict de interese, mita, ajungandu-se inclusiv la arestari si condamnari definitive in randul alesilor.
Solicitările DNA cu privire la ridicarea imunităţii şi începerea urmăririi penale împotriva unor parlamentari au fost respinse de majoritatea sanatorilor şi deputaţilor, folosindu-se de votul secret.
Votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic
Raportul ilustreaza de asemnenea, că votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic, lucru care s-a evidenţiat şi mai tare odată cu ieşirea PNL de la guvernare. „De exemplu, legea parteneriatului public privat (PPP), cu Guvernul condus de V. Ponta ca şi iniţiator. În luna decembrie 2013 proiectul de lege a fost aprobat cu voturile PSD, PNL, PC, minorităţi şi PP-DD. La începutul anului 2014, şeful statului a solicitat reexaminarea legii. În luna februarie, când USL era încă la guvernare, Senatul a aprobat PPP în aceeaşi formă ca în 2013, cu voturile aceloraşi partide ca şi la votul anterior. La Camera Deputaţilor, reexaminarea legii a fost făcută în luna iunie, situaţia votului schimbându-se. Liberalii au votat împotriva proiectului – deşi până atunci l-au susţinut şi aprobat atât în comisii cât şi în Plen, iar deputaţii UDMR au aprobat legea, deşi la votul anterior, când erau în opoziţie, se abţinusera de la vot”, arată raportul IPP.
„Un alt exemplu în ce priveste considerentele politice care primează la votul din Parlament ar putea fi situaţia înregistrată pe Legea insolvenţei.[2] Iniţiatorul proiectului este Guvernul Ponta, textul fiind propus şi asumat de catre Ministerul Finanţelor Publice în luna noiembrie 2013, când la conducerea Ministerului se află Daniel Chitoiu – vicepreşedinte PNL şi viceprim-ministru din partea liberalilor (la acea dată). În 25 februarie 2014, Senatul a respins proiectul de lege, cu sprijinul PNL. La Camera Deputaţilor, legea a fost adoptată de noua majoritate parlamentară (PSD, UDMR, PP-DD, PC, minorităţi). Şi de această dată, liberalii au votat împotrivă. Mai mult decât atât, deputaţii PNL au depus o sesizare de neconstituţionalitate”, continuă sinteza publicată de IPP.
„83% din legi au fost propuse de Guvern”
Raportul mai arată că Parlamentul legiferează în cea mai mare parte, cu prioritate, documentele primite de la Guvern. „Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern şi doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită şi în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similara a anului trecut au avut ca iniţiator Guvernul şi doar 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari”.
În finalul raportului, IPP insistă „asupra faptului că Parlamentul trebuie să se întoarcă la rolul său fundamental – cel de legiferare şi să reia discuţia pe temele importante în care românii au nevoie să vadă soluţii: reviziuirea Constituţiei, educaţie, sănătate, reforma administrativ – teritorială, lupta împotriva corupţiei. Cei mai degrabă interesaţi de activitatea de partid ar trebui să demisioneze şi să presteze activitate de partid direct în cadrul echipei politice din care fac parte, ci nu „subventionaţi” pe banii parlamentului”.
