Un bărbat din Timișoara, autorul unui accident mortal produs în aprilie 2009 în apropiere de comuna doljeană Șimnicu de Sus, consideră că CNADNR este responsabilă și ea pentru moartea unui bătrân de 80 de ani, pentru că a marcat corespunzător drumul abia la o jumătate de an după accident.
Pe 16 aprilie 2009, la ora 16.20, pe DN 6B, în apropierea comunei doljene Șimnicu de Sus, două autoturisme Opel s-au tamponat frontal. Impactul dintre cele două mașini i-a fost fatal unui bătrân de 80 de ani, pasager în Opelul care, după cum s-a stabilit ulterior, circula regulamentar.
Reprezentanții IPJ Dolj au precizat atunci că timișoreanul Mihail Pătruț, în timp ce conducea un Opel Astra cu numărul B-62-FSZ dinspre Craiova către Melinești, la km 3+700, a intrat într-o depăşire fără să se asigure şi a lovit frontal un Opel Astra cu numărul B-91-XOB, condus din sens opus de craioveanul Cosmin Bucioagă. În urma impactului extrem de violent, Opelul condus de Bucioagă a ajuns pe câmp, iar cel condus de Petruţ s-a oprit pe marginea drumului.
Ion Vlăduțu, de 80 de ani, pasager pe scaunul dreapta față al autoturismului condus de către Bucioagă, a decedat pe loc, iar cei doi șoferi au fost răniți grav și transportați la Spitalul de Urgență Craiova. Rapoartele medico-legale au arătat că Cosmin Bucioagă a avut nevoie de 135-145 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar șoferul timișorean de 70 de zile de îngrijiri.
Cercetări întinse pe… cinci ani
Ulterior, cercetările în cazul acestui accident au fost preluate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care au întocmit pe numele lui Mihail Pătruț dosar de cercetare penală pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii craioveni au precizat că, „pentru lămurirea tuturor aspectelor privind producerea accidentului rutier, pe 1.02.2010 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto“. Expertul tehnic a stabilit că „accidentul a fost cauzat de inculpatul Pătruț Mihail, pe fondul neatenției în timpul conducerii și a nerespectării regulilor privind efectuarea manevrei de depășire“, dar și că accidentul putea fi evitat dacă Pătruț nu începea manevra de depășire înainte de a se fi asigurat temeinic. De asemenea, accidentul putea fi evitat și de către Bucioagă, dacă acesta ar fi respectat regimul legal de viteză (expertul a consemnat că acul vitezometrului Opelului condus de Bucioagă s-a oprit la 140 km/h). În iulie 2011, procurorii au cerut și efectuarea unei expertize criminalistice, iar experții au comunicat că „cauza producerii evenimentului rutier a reprezentat-o manevra de depășire efectuată de inculpatul Mihail Daniel Pătruț, fără să dispună de un spațiu suficient pentru a termina manevra în condiții de siguranță și de a reveni pe banda sa inițială de mers“. În continuare, anchetatorii au cerut lămuriri SC Rucom Craiova cu privire la viteza celor două autoturisme Opel, iar Rucom a comunicat că viteza pe care o indica acul vitezometrului blocat la 140 km/h în urma impactului nu poate fi considerată ca fiind viteza reală de deplasare a autoturismului în momentul coliziunii.
Încă de la începutul anchetei, Pătruț a susținut că marcajul drumului în acea zonă (linie discontinuă) era necorespunzător și a fost una dintre cauzele producerii accidentului. Procurorii au reținut însă că Pătruț avea posibilitatea de a observa porțiunea de drum pe care urma să facă depășirea, dar și că putea să observe profilul drumului pe care urma să-l parcurgă, ținând cont doar de… „vegetația și arborii de pe marginea drumului“. În plus, anchetatorii au susținut că șoferul, dacă supraveghea cu atenție drumul, putea sesiza faptul că vehiculele care circulau din sens opus, la un moment dat coborau o pantă, dispărând din raza sa vizuală.
Într-un final, după cinci ani de la producerea accidentului, pe 29 aprilie, anul acesta, procurorii craioveni au dispus trimiterea în judecată a șoferului timișorean, dosarul ajungând pe masa magistraților de la Judecătoria Craiova.
CNADNR a recunoscut că marcajul era prost
Încă din anul 2010, Mihail Pătruț a cerut procurorilor să extindă cercetările față de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), însă în trei rânduri anchetatorii au refuzat acest lucru. Timișoreanul consideră că administatorul DN 6B a semnalizat cum trebuie drumul abia la o jumătate de an după producerea accidentului, lucru de altfel confirmat de CNADNR.
„Am încercat să le explic că eu nu aveam cum să observ că mașinile care circulau din sens opus, la un moment dat, coborau o pantă și dispăreau din câmpul meu vizual, deoarece în fața mea circula un autovehicul pe care am intenționat să-l depășesc. În legătură cu vegetația de pe marginea drumului, de care trebuia să țin cont, nu am cuvinte. Din punctul meu de vedere, în acest caz este vorba de neglijența administratorului drumului, deoarece, pe 16 aprilie 2009, sectorul de drum în care a avut loc acest eveniment rutier era marcat cu linie discontinuă, care nu mă atenționa că urmează o zonă periculoasă“, a declarat Mihail Pătruț pentru GdS.
De altfel, într-un răspuns dat polițiștilor de la Rutieră, CNADNR a recunoscut că marcajul în zona accidentului prezenta deficiențe. CNADNR a comunicat că a preluat DN 6B de la Consiliul Județean Dolj pe 8 decembrie 2008, iar la data preluării drumului, „în urma analizării de către SDN Craiova a filmului semnalizării, s-a constatat că există mai multe deficiențe privind semnalizarea rutieră, printre care și în zona km 3+700, unde datorită lipsei de vizibilitate cauzată de profilul drumului era necesară impunerea interdicției de depășire a autovehiculelor“.
Abia în octombrie 2009 însă, la o jumătate de an de la producerea acestui accident de circulație, drumarii au schimbat semnalizarea de pe DN 6B, inclusiv la km 3+700.
Timișoreanul nu renunță și vrea ca și CNADNR să răspundă pentru că nu a marcat cum trebuie drumul aflat în administrarea sa. „Eram încă în spital când am spus că nu mă las până când în acea zonă nu se face o semnalizare corespunzătoare. După ce va începe procesul, o să cer instanței ca CNADNR să fie parte în proces, să răspundă pentru felul cum a semnalizat acel drum. Chiar dacă trebuie să îmi vând casa, o să mă duc până la CEDO ca să se facă dreptate. Am încredere deplină că în instanță se vor reglementa aceste lucruri“, a încheiat Mihail Pătruț.
Rămâne de văzut dacă magistrații de la Judecătoria Craiova vor fi de acord cu solicitarea timișoreanului.
Legislație
Potrivit art. 5, alin. 6, din OUG nr. 195/2002 (Codul Rutier), „în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal, în condiţiile legii“.
De asemenea, art. 40 din OG nr. 43/1997 prevede că drumurile trebuie să fie semnalizate şi menţinute în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă de către administratorul drumului.
