Depășiți de propriii strămoși

Dacă astăzi am avea ocazia să ne luăm la întrecere cu unul din strămoșii noștri de acum mai multe mii de ani, acesta ne-ar depăși din punct de vedere fizic fără prea mult efort, informează corriere.it. Cel puțin aceasta este concluzia unui studiu realizat de doctorul Colin Shaw, de la Universitatea din Cambridge, care a analizat deteriorarea musculo-scheletică a omului. „Chiar și atleții cei mai antrenați de azi ar părea mici copii în fața strămoșilor noștri“, afirmă doctorul Colin Shaw, de la Universitatea din Cambridge.
Alison Macintosh, din cadrul Departamentului de arheologie și antropologie al aceleiași instituții, a studiat oasele oamenilor primitivi și a tras concluzia că musculatura și mobilitatea omului mediu au involuat serios după trecerea societăților nomade la societăți de agricultori. Odată cu trecerea omului de la viaţa de vânător-culegător la cea de agricultor, scheletul bărbaților a suferit modificări, respectiv oasele picioarelor au devenit mai puțin solide.
În urma cercetării s-a stabilit că, în urmă cu 7.300 de ani, bărbații din Europa Centrală aveau picioare foarte puternice, asemenea celor ale atleților de astăzi. Însă, după trecerea la agricultura sistematică și descoperirea plugului, creșterea scheletului bărbaților s-a modificat, întrucât, viața devenind mai ușoară, oasele au devenit mai puțin puternice, tot mai asemănătoare cu cele ale persoanelor cu vieți sedentare din prezent. În opinia lui Macintosh, „rezultatele sugerează că, odată cu trecerea la agricultura sistematică în Europa Centrală, bărbații au fost mai afectați decât femeile, deoarece progresul tehnologiilor şi specializarea oamenilor în diferite meserii a făcut ca aceştia să parcurgă distanţe tot mai mici pe jos şi să care poveri mai puţin grele“. Cercetătorii au descoperit aceste modificări scanând în 3D oase ale piciorului (femure şi tibii) provenite de la schelete găsite în morminte.
În opinia doctorului Loren Cordain, profesor emerit la Colorado State University, „nu trebuie să ne inspirăm din obiceiurile alimentare și din modelele de activitate fizică ale vechilor agricultori, ci din cele ale strămoșilor noștri vânători-culegători, care reprezintă norma pentru specia umană și pentru genomul uman“. Acest punct de vedere este, pentru el și pentru alți specialiști, fundamentul dietei paleolitice bazată pe alimentația presupusă a strămoșilor noștri de-a lungul unei perioade mergând de acum 2,5 milioane de ani până în urmă cu 10.000 de ani. Regimul se compunea în principal din pește, carne de animale erbivore, legume, fructe, rădăcini și nuci.
Vânătorii care au trăit în urmă cu 30.000 până la 150.000 de ani aveau obiceiul de a parcurge distanțe extrem de mari transportând tot felul de greutăți. „Oamenii de atunci erau într-o formă fizică mult mai bună decât alergătorii de azi pe distanțe lungi. Putem vorbi de adevărați monștri în comparație cu epoca actuală. Ceea ce vedeți acum este realmente patetic“, adaugă Shaw.