http://www.youtube.com/watch?v=TV1TZNuAR-A
Europarlamentarii PDL Marian Jean Marinescu, Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu, preşedintele PDL Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan au venit ieri la Craiova pentru a se întâlni cu fermieri şi oameni de afaceri din judeţ. În cadrul evenimentului, găzduit de Facultatea de Agronomie, aceştia au vorbit cu doljenii despre problemele din agricultură şi ce pot face europarlamentarii pentru a le rezolva.
Fermieri şi oameni de afaceri din Dolj au venit ieri, în Aula Buia a Facultăţii de Agronomie, să discute cu europarlamentarii PDL Marian Jean Marinescu, Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu, dar şi cu preşedintele PDL Vasile Blaga şi vicepreşedintele PDL Gheorghe Ştefan despre neajunsurile lor în ceea ce priveşte agricultura doljeană. Au fost ridicate mai multe probleme, printre care înfiinţarea unei bănci agricole, a unei burse a cerealelor pentru Oltenia sau sistemele de irigaţii.
Efectele fondurilor europene: de la pirloagă la pământ lucrat
„Am vrut să facem o discuţie astăzi cu cei care lucrează în agricultură, cu oameni de afaceri, despre politica agricolă comună şi politica de coeziune, cele mai importante politici europene şi, bineînţeles, să discutăm şi despre ce se întâmplă în România cu astfel de politici şi despre alte subiecte“, a declarat Marian Jean Marinescu. Acesta a explicat care sunt avantajele de a fi reprezentaţi de un europarlamentar. „Pentru agricultori – prin această politică, pe lângă banii obişnuiţi -, sunt foarte multe lucruri noi. Multă lume întreabă: «Sunt alegeri europene, de ce trebuie să venim să votăm, ce ne aduce nouă Bruxelles-ul?». Primul exemplu pe care eu îl dau este câmpul, ogorul. Pentru că, dacă e să ne uităm cinstit, dacă plecam la vale către Dunăre, până în 2007, era foarte multă pirloagă. Acum nu cred că mai vedeţi, totul este verde, şi aici a contribuit foarte mult subvenţia pe politica agricolă comună şi pe dezvoltare regională, pe programul de dezvoltare rurală“, a explicat Marinescu. Acesta a spus că, prin noua politică agricolă comună, tinerii pot să primească până la 70.000 de euro ca să pornească o afacere, pot să primească până la 25% în plus subvenţie dacă au teren şi produc pe el, iar pentru cei care au suprafeţe de teren mici, există acum o schemă prin care nu vor mai trebui să depună atât de multe hârtii pentru a obţine subvenţii. Totodată, există şi fonduri pentru dezvoltarea industriei de procesare a producţiei agricole.
11 miliarde de euro de cheltuit în 2014-2020
Totodată, vicepreşedintele PDL, Gheorghe Ştefan, a spus că: „România are de cheltuit, în următorii şapte ani, aproape 20 de miliarde de euro: 11 pe pilonul I – plăţi directe, şi aproape nouă miliarde pe pilonul II. Vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, principala problemă ca să putem implementa o politică agricolă de calitate în România rămâne sistemul de învăţământ în suferinţă în ceea ce priveşte agricultura. În ultimii zece ani, din 2001 până în 2011, numărul de licee agricole, agromontane şi veterinare s-a redus cu 57%. Astăzi mai avem doar 67 de licee agricole, din care doar 44 sunt la ţară. Este greu să faci agricultură eficientă şi europeană dacă nu ai forţă de muncă“, a spus Ştefan.
Problemele fermierilor: irigaţii, piaţa de desfacere, ucenicia, banca agricolă…
Fermierii au adus în discuţie probleme legate de ucenicia la locul de muncă. Spre exemplu, un fermier din Întorsura a vorbit despre existenţa maşinilor performante, dar şi despre faptul că nu are cine să le folosească, neavând pregătirea necesară. S-a vorbit şi despre ucenicia la locul de muncă, puţin cunoscută, dar pentru care există cadru legal, precum şi despre inegalitatea dintre subvenţiile primite de România şi cele din celelalte state ale Uniunii Europene. Inexistenţa pieţei de desfacere, a fabricilor, a morilor a fost şi ea o problemă invocată de fermierii care spun, la unison, că materiile prime trebuie să plece din ţară. De asemenea, oamenii au întrebat şi când va fi înfiinţată o bancă agricolă sau o bursă de cereale pentru zona Olteniei, dar şi când pomicultura va avea un program de subvenţii.
La întâlnirea de ieri a fost prezent şi omul de afaceri craiovean Constantin Popeci, care i-a sfătuit pe fermieri să acceseze fără frică fondurile europene. Acesta a explicat că afacerea sa de zeci de milioane de euro a ajuns unde este şi prin accesarea de fonduri europene.
Plan pentru un centru de ateliere, la Craiova
Marian Jean Marinescu a explicat pentru cei prezenţi că, pentru perioada 2014-2020, a fost gândită Alianţa Europeană pentru Ucenicie. „Ideea finală este să facem la Craiova un centru de ateliere pentru diverse meserii, dar într-un sistem mai apropiat de cel german. Dacă nu facem noi şcolile de ucenicie, ne obligă Uniunea Europeană într-un fel sau altul“, a spus europarlamentarul PDL. Acesta a anunţat că subvenţia va creşte la 200 de euro în anul 2019 pentru România, când media europeană va fi de 270. În ceea ce priveşte pomicultura, aceasta va avea un subprogram special în noua politică agricolă comună. Gheorghe Ştefan, vicepreşedintele PDL, le-a răspuns oamenilor că şi strugurii de masă pot fi introduşi în noile proceduri de absorbţie a fondurilor europene, iar în ceea ce priveşte lacul de la Bistreţ, care a ajuns loc de braconaj, Ştefan a explicat că doi investitori sunt interesaţi să revigoreze zona, însă există o problemă cu concesionarea. Fermierilor li s-a mai spus că pentru irigaţii pot utiliza fondurile europene prin Asociaţia de Udători, totodată fiindu-le recomandat să se asocieze pentru a avea mai multe beneficii.
„Deviza noastră este «Europa în fiecare cas㻓
Într-o conferinţă de presă susţinută după întâlnirea de la Facultatea de la Agronomie privind promovarea candidaţilor PDL pentru europarlamentare, preşedintele acestei formaţiuni politice, Vasile Blaga, a anunţat că, dintre europarlamentarii de până acum, cei care aparţin PDL au avut cele mai multe iniţiative legislative. „Noi am venit în această vizită şi pentru a ne prezenta, pe de o parte, candidaţii cu care abordăm alegerile parlamentare, dar şi programul cu care abordăm aceste alegeri, un program pentru fiecare român. Deviza noastră este «Europa în fiecare casă», ceea ce înseamnă ca fiecare român să se simtă în Europa aşa cum se simte în România. Dacă vă uitaţi pe site-ul Parlamentului European, o să vedeţi că europarlamentarii noştri au fost de departe cei mai buni şi cei mai harnici, împreună au propus 60 de legi, spre deosebire de toţi ceilalţi, care cu toţii au doar 32 de propuneri legislative“, a spus Blaga.
Theodor Stolojan a explicat, la conferinţa de presă, că există mai multe lucruri cu care europarlamentarii pot ajuta zona Olteniei. „Dacă ar fi să mă refer numai la compania Ford de aici, din Craiova, vreau să vă spun că există o strategie a Dunării care este trecută ca o prioritate a PDL în platforma electorală (…) După cum ştiţi, şeful companiei Ford de aici a dat un interviu şi a spus că sunt interesaţi să transporte pe barje automobilele fabricate aici, şi doresc ca pe una să încarce 300 de automobile şi nu zece, cum pun pe un tir. Şi, pentru asta, Dunărea trebuie să fie navigabilă toată perioada, respectiv să nu avem porţiuni de Dunăre unde trebuie spart convoiul de barje pentru că adâncimea nu permite trecerea unor barje cu încărcături mai mari. Iată încă o problemă care poate fi rezolvată cu susţinerea instituţiilor europene“, a exemplificat Stolojan.
