În ultimii cinci ani, România s-a situat constant pe ultimele două locuri în rândul statelor UE în privinţa preţurilor la carburanţi. Combustibili mai ieftini decât în România mai puteau fi găsiţi doar în Bulgaria, ceea ce este şi firesc având în vedere puterea de cumpărare foarte scăzută din cele două state. Însă, de pe 1 aprilie, situaţia s-a schimbat dramatic. În urmă introducerii supraaccizei de şapte eurocenţi care a dus la scumpirea unui litru de carburant cu 40-41 bani, România a urcat instantaneu mai multe trepte, ajungând chiar în prima jumătate a clasamentului, cel puţin în privinţa preţului la motorină. Mai grav este că România a depăşit şi Ungaria cu preţurile actuale la benzină şi motorină.
Clasamentul realizat zilnic de către Europe’s Energy Portal arată că, începând cu 1 aprilie, România nu se mai situează pe ultimele două locuri din statele UE în privinţa preţurilor de retail la carburanţi. La benzina fără plumb, România a ajuns brusc pe locul 20 din 28 de ţări cu un preţ de retail de 1,342 euro/litru, în condiţiile în care până acum se situa pe locul 27. La motorină situaţia este şi mai gravă, având în vedere că România a sărit pe locul 14, cu un preţ de retail de 1,358 euro/litru. Până şi în Austria, Franţa şi Spania a ajuns motorina mai ieftină decât în România. Mai exact, benzină mai ieftină decât în România poate fi achiziţionată din Bulgaria (1,280 euro – preţ de retail), Cehia (1,310 euro), Estonia (1,299 euro), Ungaria (1,315 euro), Letonia (1,301 euro), Lituania (1,300 euro), Luxemburg (1,300 euro) şi Polonia (1,272 euro). De asemenea, motorină mai ieftină este în Austria (1,315 euro – preţ de retail), Bulgaria (1,301 euro), Croaţia (1,277 euro), Cehia (1,329 euro), Estonia (1,279 euro), Franţa (1,301 euro), Ungaria (1,353 euro), Letonia (1,277 euro), Lituania (1,271 euro), Luxemburg (1,181 euro), Polonia (1,278 euro), Slovacia (1,349 euro), Slovenia (1,351 euro) şi Spania (1,330 euro).
Trebuie menţionat că la unele sortimente de benzină, preţul în România a ajuns şi la 1,53 euro/litru, iar la motorină la 1,46 euro/litru. Clasamentul poate suferi modificări în următoarea perioadă, nefiind exclus că România să mai poată depăşi câteva ţări. Nici nu mai contează că România este o ţară producătoare de ţiţei. De altfel, se află chiar pe locul cinci în Europa la producţia de ţiţei şi gaze.
În ultimii cinci ani, România a fost constant pe ultimele două locuri. Explicaţia constă în faptul că preţurile se formau în funcţie de cotaţiile internaţionale. Când aveau loc scumpiri în România, de fapt preţurile creşteau în toată Europa. La fel şi invers. Când scădeau preţurile, acest lucru se petrecea în toate statele. Aceasta, în condiţiile în care era păstrat un grafic echilibrat de majorări ale accizei în toate statele, iar modificările la nivelul altor taxe, precum TVA, nu erau semnificative. De data aceasta, în România, peste graficul obişnuit şi convenit cu Comisia Europeană de creştere a accizei a fost introdusă o supraacciză. O taxă suplimentară care nu a fost aplicată şi în alte state. Dacă celelalte state nu vor adopta modelul unei suprataxe, România va rămâne pentru mult timp în prima jumătate a clasamentului, cel puţin la motorină.
Ce a uitat Ponta
să spună
Premierul Victor Ponta l-a acuzat luni pe preşedintele Traian Băsescu de populism şi ipocrizie, pentru că nu a comentat nimic atunci când sub guvernul Boc s-a majorat preţul la benzină şi motorină. Ponta a spus că sub guvernul Boc preţul la benzină şi motorină a crescut cu 70% respectiv 91%. Ceea ce a uitat Ponta să spună e că aceste preţuri au crescut în urma aplicării acelui grafic de creştere a accizelor la carburanţi, grafic convenit prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, a uitat să spună că preţurile la carburanţi au fost în ultimii cinci ani printre cele mai mici din Europa. Acum nu mai sunt şi nici nu vor mai fi mult timp de acum înainte.
Raportat la puterea de cumpărare, România ar putea să ajungă chiar pe primul loc în UE între ţările cu cea mai scumpă benzină. Înainte, România era depăşită doar de Bulgaria, potrivit unui clasament „Suferinţă la pompă“ realizat de Bloomberg în mai 2012. Tot atunci, la nivel mondial, România ocupă locul al şaptelea în acest clasament al „Suferinţei la pompă“.
De ce este nevoie
de o supraacciză
Victor Ponta a evitat să comenteze faptul că România va ajunge în rândul statelor cu cei mai scumpi carburanţi. În schimb, a spus că e nevoie de acciză pentru susţinerea proiectelor de infrastructură. Şi în această privinţa, Victor Ponta uită să spună că România are la dispoziţie fondurile europene pentru susţinerea proiectelor de infrastructură. „Preţul pentru întreţinerea autovehiculului va scădea. Numărul de accidente rutiere produse de lipsa infrastructurii va scădea“, a spus Ponta, prezentând beneficiile acestei supraaccize.
În schimb, Traian Băsescu spune că este o măsură adoptată în urma insistenţelor baronilor locali. „Dar când vrei să cumperi maşini la ministere, să dai bani la baronii locali ca să ajungă la firmele de casă, facem asemenea excese. E o taxă inutilă, care va mări şi preţurile, va îngropa multe afaceri mici, spre satisfacţia baronilor locali“, a spus Băsescu.
Adevărul poate fi, însă, cel scăpat de ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, în urmă cu o săptămână în cadrul unui interviu acordat ziarului Adevărul. Petrescu a spus că din introducerea accizei suplimentare se vor colecta până la finele anului două miliarde de lei, iar neîncasarea acestei sume ar putea crea probleme la plata cheltuielilor curente, punând în pericol plata pensiilor şi a salariilor pentru bugetari.
A două zi, premierul a afirmat că există bani pentru pensii şi salarii, criticând presa pentru faptul că distorsionează declaraţiile ministrului. „Eu am zis că «săraca, a fost greşit înţeleasă», după care citesc ştirea şi nu e aşa, nu am zis eu aşa, dar nu contează, contează un singur lucru că vreau să mergeţi în continuare cu măsurile cu care am pornit“.
Ce se pregăteşte pentru transportatori
Guvernul a anunţat că unii transportatori nu vor fi atât de grav afectaţi, deoarece va înapoia acestora patru eurocenţi din cei şapte. Însă, rambursarea către o parte dintre transportatori a unei fracţiuni din acciza de 7 eurocenţi pe carburanţi care va fi introdusă la 1 aprilie ridică o serie de probleme de ordin practic. În cel mai rău caz, această măsură gândită să compenseze scumpirea carburantului va avea efecte nocive asupra altor categorii de transportatori şi va încuraja evaziunea fiscală şi alimentările cu carburant făcute în Ungaria. În plus, s-ar crea discriminare în rândul consumatorilor de carburanţi. Şi totul pentru nişte bani care vor avea o destinaţie greu de controlat, mai ales într-un an electoral.
Cine câştigă,
cine pierde?
Cu siguranţă vor pierde consumatorii, mari şi mici. Nu toţi îşi vor permite să umble la propriul buget pentru a scoate mai mulţi bani pentru consumul obişnuit de carburanţi. De aici va apărea problema reducerii consumului. Şi bugetul de stat ar putea avea de pierdut dacă va creşte evaziunea fiscală. În privinţa câştigătorilor, lucrurile sunt neclare. Totul depinde de destinaţia banilor. Poate se vor duce în infrastructură, aşa cum a spus Ponta, poate se vor duce la baronii locali, aşa cum a spus Băsescu, sau poate se vor duce în pensii şi salariile bugetarilor, aşa cum a spus Petrescu.
Cert este că rămâne o întrebare fără răspuns deocamdată: Cât de mult a meritat introducerea unei taxe atât de controversate?
