http://www.youtube.com/watch?v=aUIBhnBFnWU
Conform statisticilor, în perioada 2006-2014 indicele preţurilor de consum pentru energia electrică a crescut cu 44,3%. Numai în ultimii doi ani, creşterea a fost de peste 20%. Doar 55% din factura de energie electrică reprezintă costul efectiv al curentului, restul fiind taxe adăugate în ultimii ani. Unde ajung aceste taxe? Românii plătesc din buzunar zece miliarde de euro pe Certificatele Verzi care ajung la investitorii în energia verde. Aceste bonusuri au făcut ca preţul pe bursă al energiei să scadă. Totuşi, la consumatori preţurile cresc. Cum se explică această anomalie? Am încercat să răspundem la această întrebare în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege tv, pe care o puteţi urmări pe site-ul www.gds.ro.
Schema de sprijin a României pentru energia verde din surse regenerabile se ridică la zece miliarde de euro, fiind cea mai generoasă din Europa. Prin Legea nr. 220/2008, statul a hotărât să recompenseze producătorii de energie verde (fotovoltaică, eoliană, microhidrocentrale) cu două-şase certificate verzi pentru fiecare 1 MWh injectat în reţeaua naţională, în funcţie de sursa de producţie. Măsura a transformat România în raiul investitorilor în eoliene şi câmpuri de panouri solare. „Băieţii deştepţi“ din energie au investit în această afacere peste şase miliarde de euro. Numai în Dolj, până în 2013, se acordaseră 48 de autorizaţii pentru investiţii în panouri solare, ce ar fi trebuit să totalizeze 250 de milioane de euro. Fenomenul investiţiilor în energia regenerabilă a scăpat de sub control. La nivel naţional au fost acordate autorizaţii pentru capacităţi de producţie de 4.400 MW, în condiţiile în care întreaga capacitate de producţie instalată a României este de 20.000 MW. Cererile de autorizaţii ajunseseră însă la capacităţi instalate de peste 30.000 MW. Costurile mici de producţie a energiei regenerabile ar fi trebuit să se vadă şi în facturile românilor. Dimpotrivă, statisticile spun că în perioada 2006-2014 indicele preţurilor de consum pentru energia electrică a crescut cu 44,3%. O creştere de peste 20% a fost înregistrată numai în ultimii doi ani. În acest context, am încercat să răspundem la întrebarea „De ce se scumpeşte energia?“ în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege tv, în care invitaţi au fost Ramona Olaru – redactor Gazeta de Sud, Carmen Rusan – redactor Gazeta de Sud şi Ionel Pană – specialist în energie.
45% din factură o reprezintă taxele
Analiza noastră a pornit de la structura unei facturi de energie electrică. Practic, doar 55% din factură reprezintă costul efectiv al energiei electrice, restul de 45% fiind taxe adăugate. „Am studiat două facturi din 2013 şi 2014, pe care le plătesc consumatorii casnici la energia electrică: aproape jumătate reprezintă efectiv preţul energiei consumate, iar cealaltă jumătate reprezintă taxele care ni se percep de câţiva ani încoace“, a precizat Ramona Olaru. Printre taxele incluse se numără şi taxa de cogenerare şi componenta Certificate Verzi (CV), bani pe care românii îi plătesc pentru recompensarea investitorilor din energia verde. Circuitul este simplu: componenta CV din facturi este colectată de la populaţie de către furnizorii de energie, ajunge la Transelectrica SA, care emite Certificate Verzi; aceste certificate ajung la investitorii în energia verde, care le valorifică pe bursa de energie (OPCOM); marii poluatori sunt obligaţi prin lege să cumpere anual o anumită cotă din aceste certificate tranzacţionate prin bursa OPCOM. La populaţie, componenta CV este de circa 11% din facturi, în timp ce la marii consumatori industriali cota ajunge la circa 40%, au subliniat invitaţii emisiunii „Audienţă Generală“. Schema de sprijin prost gestionată poate ajunge o bombă socială. Pe de o parte, sabotează sistemul tradiţional de producţie în energie, ceea ce ar putea duce la disponibilizări masive în minerit şi sistemul termo. Pe de altă parte, marii consumatori industriali (Alro Slatina, Arcelor Mittal Galaţi, Dacia Piteşti) sunt nemulţumiţi de taxele adăugate mari şi au anunţat că ar putea face disponibilizări sau şi-ar putea reloca producţia. Pe bună dreptate, invitaţii emisiunii s-au întrebat cum îi ajută această schemă de sprijin pe români. „Practic, 50% este costul real al energiei, restul sunt taxe. Unde se duc aceste taxe? Spre exemplu, nu ştie nimeni unde ajung banii din taxa de cogenerare. Întrebarea este ce se întâmplă cu această parte din factură pe care cetăţeanul o plăteşte. Iată că noi plătim şi nimeni nu se întreabă ce se întâmplă cu banii noştri. În loc să scadă costurile la energie electrică, acestea cresc“, a subliniat Ionel Pană.
Noii „Băieţi deştepţi“ din energie
Legea nr. 220/2008 a fost modificată de OUG nr. 57/2013, aprobată printr-o lege promulgată la sfârşitul săptămânii trecute. Prin această modificare, statul amână la plată până în 2017 câte două certificate verzi/ 1 MWh – pentru producţia fotovoltaică şi un certificat verde/1 MWh – pentru producţiile eoliene şi din microhidrocentrale. Aceste certificate amânate la acordare trebuie recuperate în perioada 2017-2020. Pericolul este ca atunci preţul energiei să crească spectaculos. Cum va fi gestionată în continuare această schemă de sprijin?
„Nu există nicăieri în lume o schemă mai generoasă decât în România. Oriunde se învârt bani, există grupuri de interese. «Băieţii deştepţi» au investit şi în energia verde“, a spus Ionel Pană. Pe lângă investitorii în energia verde, există şi traderii de energie pentru care aceste noi surse de producţie au fost mană cerească. Statisticile spun că nivelul subvenţiilor oferite investitorilor din energia verde este cel mai ridicat din Europa în funcţie de cuantumul pe fiecare MWh, cu un procent de 224% pe eolian şi de 657% pentru solar. În 2013, românii au pompat în energia verde 416 milioane de euro, mai mult cu 33,7% faţă de 2012. Preţul de bază al energiei electrice pe bursa OPCOM a scăzut şi el de la 231 lei/MWh (12 martie 2012) la 116,5 lei/MWh (11 martie 2014). Totuşi, românii au plătit din ce în ce mai mult pentru energia electrică. De ce? Dacă argumentele de mai sus v-au convins, puteţi găsi răspunsul la această întrebare (exemplificat cu date şi cifre) urmărind integral emisiunea „Audienţă Generală“, difuzată pe site-ul www.gds.ro.
