Cazul deputatului PDL de Dolj, Ştefan Stoica, declarat definitiv şi irevocabil incompatibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aduce în discuţie neclarităţile din legea care defineşte incompatibilităţile aleşilor. Pe de o parte, Agenţia Naţională de Integritate şi unii magistraţi consideră că legea nu lasă loc de interpretări, pe de altă parte judecătorii Curţii Constituţionale i-au îndemnat pe parlamentari să tranşeze definitiv modul în care trebuie interpretat unul dintre articolele invocate în favoarea lor de aleşii declaraţi incompatibili.
În ritmul în care ANI îi declară incompatibili pe aleşii neamului, parlamentul „s-ar uşura“ în scurt timp de câteva zeci de deputaţi şi senatori. Foarte bine, ar spune unii. Inacceptabil, legea este neclară, spun cei incriminaţi. Partidele din care fac parte au adoptat metoda struţului în timp ce ANI cere imperativ înlăturarea lor din parlament, susţinută şi de sentinţele instanţei supreme. Din tot acest talmeş-balmeş, alegătorul rămâne cu impresia că justiţia îşi face datoria şi parlamentarii fac scut în jurul colegilor. În majoritatea cazurilor, aşa şi este. De această dată însă, Curtea Constituţională consideră că lucrurile trebuie lămurite. Cu atât mai mult cu cât şi cazurile celor declaraţi incompatibili sunt diferite. Unii dintre cei vizaţi de ANI au ocupat aceeaşi demnitate în momentul în care se presupune că au încălcat legea, alţii au avut demnităţi diferite. Cei din urmă se simt nedreptăţiţi să plătească cu noul lor statut pentru că au fost găsiţi incompatibili pe perioada în care aveau altă demnitate. Este şi cazul deputatului PDL de Băileşti, Ştefan Stoica. El a fost declarat incompatibil pentru că a avut simultan funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova şi demnitatea de consilier judeţean, iar ANI îi cere demiterea din parlament acolo unde a ajuns după alegerile din 2012. Situaţia sa i-a pus în dificultate şi pe liderii PDL Dolj, deoarece Stoica este prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene şi şeful de campanie pe pentru alegerile europarlamentare din luna mai. În consecinţă, aceştia l-au lăsat pe Stoica să-şi clarifice singur poziţia referitoare la starea de incompatibilitate certificată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iar Stoica a emis un comunicat de presă, bazându-se pe judecata Curţii Constituţionale.
Ce spune Ştefan Stoica
„În luna iunie 2008, am fost ales consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj din partea PDL şi începând cu 16.04.2009, prin decizia directorului general al CNADNR SA, am fost numit în funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova.
La 11.10.2010, ca urmare a solicitării mele, prin adresa nr.14353, secretarul Consiliului Judeţean Dolj, persoana abilitată de lege să constate starea mea de incompatibilitate, a comunicat CNADNR SA – DRDP Craiova şi subsemnatului că nu există incompatibilitate între funcţia de director al DRDP Craiova şi funcţia de consilier judeţean în cadrul CJ Dolj.
La 29.12.2011, ANI mi-a comunicat raportul de evaluare nr.130854/G/II/28.12.2011 prin care s-a considerat că am fost în stare de incompatibilitate, în sensul că am deţinut din 16.04.2009 atât funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj, cât şi pe cea de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova (punct de lucru al CNADNR SA).
Împotriva raportului de evaluare al ANI am formulat acţiune în anulare la Curtea de Apel Craiova (dos. nr.20/54/2012) care, prin sentinţa civilă nr. 308/04.04.2012, a admis acţiunea mea şi a anulat raportul de evaluare întocmit de către ANI.
Raportul de evaluare întocmit de către ANI era astfel anulat de Curtea de Apel Craiova (deşi nedefinitiv) la momentul depunerii candidaturilor mele pentru funcţiile de:
– preşedinte al CJ Dolj la alegerile locale din anul 2012;
– deputat pe Colegiul nr. 8 Băileşti la alegerile parlamentare din anul 2012 (candidat din partea Alianţei România Dreaptă) la care am obţinut mandatul.
În 15.10.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 6734/15.10.2013, a admis recursul declarat de ANI împotriva sentinţei Curţii de Apel Craiova şi a menţinut raportul ANI privitor la incompatibilitatea mea.
În 21.10.2013, ANI a solicitat Camerei Deputaţilor constatarea demiterii de drept din calitatea de deputat a subsemnatului motivată pe dispoziţiile art. 25, alin. 2, din Legea nr.176/2010“, a făcut Stoica o scurtă istorie a procesului său.
Deputatul PDL a adus în sprijinul său o decizie a Curţii Constituţionale în cazul Mora Akos Daniel, căruia ANI îi cerea, de asemenea, încetarea calităţii de senator. „Trebuie ţinut cont de faptul că în 13.11.2013, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 460, decizie definitivă şi general obligatorie, a statuat că Senatul României urmează să decidă cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator a domnului Mora Akos Daniel după interpretarea legală a dispoziţiilor art. 25 alin. 2 din Legea nr.176/2010 (speţa subsemnatului este similară cu a senatorului Akos Mora) şi a considerat că textele de lege invocate de către ANI sunt neclare. De asemenea, Curtea Constituţională a stabilit că parlamentul trebuie să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi prin care să se interpreteze dispoziţiile art. 25 alin. 2 din Legea nr.176/2010 (pentru înlăturarea neclarităţii).(…) Practic, în prezent nu există nici o prevedere legală în baza căreia să-mi înceteze de drept mandatul“, se mai arată în comunicatul lui Stoica.
Lege ca să înţelegem un articol din altă lege
În decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, CCR a luat în discuţie sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României. Sesizarea a pornit de la refuzul Camerei superioare a parlamentului de a constata încetarea mandatului senatorului Mora, pe motiv că acesta a fost declarat incompatibil ca şi consilier judeţean, nu ca senator. Întreaga dispută juridică s-a purtat în jurul cuvântului „aceeaşi“ din articolul 25 din Legea nr. 176/2010, care prevede: „Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului“. ANI a considerat că este vorba despre calitatea de ales, oricare ar fi ea, Senatul a considerat că este vorba despre „aceeaşi“ funcţie eligibilă pentru care a fost găsit incompatibil, adică aceea de consilier judeţean, cum este şi cazul lui Stoica. CCR a considerat că Senatul nu avea competenţă să-şi dea cu părerea în legătură cu acest lucru şi că a refuzat să-şi îndeplinească obligaţia constituţională, dar a admis că articolul buclucaş este susceptibil să aibă două interpretări. Şi atunci a trasat sarcină parlamentului să dea o lege care să stabilească interpretarea legală a respectivului articol din Legea nr. 176/2010. „Aşa fiind, pentru a decide cu privire la încetarea sau nu a calităţii de senator, parlamentul trebuie să procedeze, în prealabil, la interpretarea legală a dispoziţiilor menţionate(…). Prin urmare, Parlamentul României trebuie să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi prin care se interpretează dispoziţiile art. 25 alin.(2) din Legea nr.176/2010“, se arată în decizia CCR din noiembrie 2013. În prezent, un proiect de lege se află în dezbaterea Comisiei Juridice din Senat, potrivit lui Ştefan Stoica, dar acest lucru ar putea dura până la finalul actualei legislaturi.
