http://www.youtube.com/watch?v=9xCmSVpxGBwhttp://www.youtube.com/watch?v=73DEj3DII04http://www.youtube.com/watch?v=xH32LvZXmxohttp://www.youtube.com/watch?v=QfCNZIe3fYM
Aniversarea a 1883 de ani de la prima atestare documentară a Roşiei Montane nu a trecut neobservată nici la Craiova. Alături de manifestările desfăşurate în peste 20 de oraşe din ţară şi din străinătate, cea din Bănie a fost o lecţie de istorie veche şi contemporană, care a explicat, pe înţelesul tuturor, prin imagini şi cuvinte, de ce proiectul de exploatare minieră cu cianuri în carieră deschisă este atât de periculos. Odată cu el s-ar pierde patrimoniul cultural naţional, geografia, istoria impresionantă a locului şi, fără îndoială, omenia, pentru un cub de aur mare cât o bucătărie de apartament.
Aproximativ treizeci de craioveni s-au arătat interesaţi să sărbătorească, prin informare corectă, Ziua Roşiei Montane. Profesori, ingineri, studenţi, voluntari şi iubitori de natură au ales să-şi petreacă după-amiaza de joi în Irish Way Pub, pentru a dezbate problema Roşiei Montane.
Roşia Poieni – un dezastru anunţat al Roşiei Montane
Cu cei prezenţi a discutat, în cea mai mare parte a timpului, Răzvan Andrei, un tânăr care a studiat arheologia la Universitatea din Alba Iulia. Acesta merge de câţiva ani la Roşia Montană şi este mereu activ la protestele organizate pentru salvarea patrimoniului de acolo. Pentru a realiza ce se va întâmpla la Roşia Montană, s-a vorbit despre exploatarea de cupru de la Roşia Poieni, din satul Geamăna (judeţul Alba), realizată pe vremea comunismului. Aceasta a lăsat în urmă un lac de steril care a înghiţit pe jumătate o biserică, locuri de veci şi casele oamenilor. Răzvan Andrei a explicat că „un munte a fost întors cu susul în jos. Asta urmează să se întâmple şi la Roşia Montană, în imediata vecinătate, dar la scară mult mai mare faţă de ce vedem aici. Ei spun că au cu totul alte norme şi că totul va fi controlat, aşa a spus şi statul român la vremea respectivă, când a început exploatarea la Roşia Poieni, dar puteţi vedea şi dumneavoastră ce s-a întâmplat acolo“. Exploatarea minieră de la Roşia Montană ar urma să fie cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafață din Europa.
În contextul zonei monoindustriale, RMGC a atras prin locuri de muncă
În cursul după-amiezii de joi au fost discutate mai multe teme, cum ar fi introducerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, lucru care depinde, în prezent, de semnătura ministrului culturii. De asemenea, cei prezenţi au putut să urmărească scurtmetraje cu locuitorii din Roşia Montană, zonă declarată monoindustrială prin hotărâre de consiliu local la sfârşitul anilor ‘90. Pe scurt, cei care doresc să-şi deschidă pensiuni sau alte afaceri în zonă nu pot face asta, pentru că nu pot obţine autorizaţii de construire. Oamenilor li s-a interzis, practic, dreptul de a munci în alte domenii, însă mare parte din ei continuă să lupte împotriva proiectului de mai bine de zece ani şi se ocupă de creşterea animalelor sau de apicultură. Compania Roşia Montană Gold Corporation şi-a construit întreaga campanie de marketing pe crearea locurilor de muncă în zonă, în domeniul minier, lucru care a atras o mare parte dintre susţinătorii proiectului de exploatare minieră.
„Iubesc natura, nu aş vrea să fie rănită“
Participanţii la eveniment au răsfoit ziarul Apusenii Liberi, au citit broşurile oferite de organizatori, au urmărit filmele şi au aflat câteva amănunte interesante, care i-au pus realmente pe gânduri. Spre exemplu, faptul că aurul care ar urma să fie extras de la Roşia Montană ar încăpea într-o bucătărie de apartament şi că valoarea sa, împărţită la fiecare român din ţară, ar ajunge la 2.100 de lei pe cap de locuitor. Această valoare a fost comparată cu cea a educaţiei primite în şcolile din Roşia Montană, cu liniştea din bisericile comunei, cu frumuseţea munţilor, lucruri care ar urma să fie sacrificate pentru un cub de aur mare cât o bucătărie. Concluzia la care a ajuns toată lumea a fost că mai valoros decât aurul este felul de a fi al oamenilor, al locului.
„Am venit să vedem ce se mai întâmplă şi care e atitudinea, să încercăm să facem ceva. Susţin cauza şi cred că trebuie să salvăm Roşia Montană pentru mediu, pentru patrimoniu, pentru multe alte aspecte, chiar şi patriotice, ca să spunem aşa. În general, noi, aici în sud, nu ieşim la proteste pentru nici o cauză, din păcate. Asta e problema“, a spus Radu Ionescu, un inginer, de 40 de ani, venit şi el la eveniment. Totodată, Adela Nedelcu, o tânără voluntară, de 23 de ani, a declarat că „am venit pentru că am vrut să aflu mai multe detalii despre proiectul Roşia Montană. Când mă aflam în acest spaţiu, parcă nu mă aflam în Craiova. Mi se pare o iniţiativă excelentă. Sunt împotriva exploatării, nu cred că sunt o fană a aurului şi iubesc natura, nu aş vrea să fie rănită“, a mărturisit tânăra.
Din întâlnire s-au născut prietenii noi, dar şi idei pentru a contribui la salvarea Roşiei Montane („un leu pentru Roşia Montană“, petiţii, noi proteste), una dintre cele mai productive fiind chiar vizitarea Roşiei Montane, pentru a încuraja turismul şi pentru convingerea proprie că exploatarea minieră ar însemna moartea Roşiei Montane.
Paşi pentru introducerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO
– Ministrul culturii trebuie să facă pasul administrativ, birocratic, de a trimite către UNESCO cererea de includere a Roşiei Montane pe Lista Tentativă a României.
– Statul român întocmeşte dosarul de candidatură prin care defineşte mecanismele de protecţie şi gestiune a sitului. Este solicitat un plan de management, rezultat al implicării actorilor responsabili de administrarea şi promovarea sitului, de la specialişti la societatea civilă şi administraţia locală.
– În baza dosarului, UNESCO analizează şi răspunde solicitării. ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi siturilor) a cerut deja statului român măsuri speciale de protejare a sitului Roşia Montană, ameninţat cu dispariţia de proiectul minier cu cianuri.
Materiale video despre Roşia Montană:
– „România – Geamăna“ (Tică Darie, România, 3 minute, 2013)
– „Localnici din Roşia Montană“ (Tică Darie, România, 8 mininute, 2014)
– „Roşia“ (Florin Cofar, România, 3 minute, 2013)
– „Roşia Montană – peisaj cultural de valoare universală“ (România, 24 de minute, 2013)
– „New Eldorado – Aurul, blestemul de la Roșia Montană“, (Tibor Kocsis, 2004)
