Modificarea Constituţiei, la pachet cu alegerile europarlamentare

În prima şedinţă a USL din 2014 de ieri, liderii au decis organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei simultan cu alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai. Pentru o prezenţă mai mare la vot, acestea ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidenţiale să fie organizate cu 45 de zile înaintea expirării mandatului lui Traian Băsescu, datele posibile fiind 2 sau 9 noiembrie.
Pentru a fi validat, la referendum trebuie să voteze minimum 50% plus unul dintre alegătorii înscrişi pe listele de vot. Constituţia revizuită taie multe dintre prerogativele preşedintelui României. Una dintre prevederi arată că preşedintele este obligat să îl desemneze premier pe candidatul partidului sau alianţei cu cele mai multe voturi din parlament.
De asemenea, liderii USL au decis să modifice şi Legea electorală, astfel încât la Camera Deputaţilor să se revină la votul pe listă, urmând să fie maximum 300 de deputaţi, potrivit lui Crin Antonescu. Liderul PNL a afirmat că, în cazul Senatului, modificarea Legii electorale este legată de modificarea Constituţiei. „La Senat este o chestiune de adoptare a Constituţiei, care se leagă şi de procesul de regionalizare, deci sunt lucruri pe care nu le putem preciza acum tocmai pentru că e vorba de noul câmp constituţional“, a mai susţinut Antonescu.
În iunie 2013, parlamentul a respins, cu 191 voturi „pentru“, 123 de voturi „împotrivă“ şi 69 de „abţineri“, hotărârea care aviza favorabil solicitarea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum pentru parlamentul unicameral cu 300 de aleşi. Reprezentanţii PDL au reclamat faptul că parlamentul nu are o hotărâre în privinţa solicitării preşedintelui. Birourile permanente reunite ale celor două Camere au respins, însă, solicitarea PDL de a relua votul în plenul reunit asupra referendumului cerut de şeful statului, considerând că procedura parlamentară a fost îndeplinită, avizul fiind consultativ.
Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.
Preşedintele a organizat un referendum pe aceeaşi temă şi în anul 2009, tot la primul tur al prezidenţialelor. Rezultatele referendumului organizat atunci au fost validate, 77,78% dintre alegători pronunţându-se în favoarea parlamentului unicameral, iar 88,84% votând pentru reducerea numărului de parlamentari, în condiţiile în care prezenţa la urne a fost de 50,95%.