Experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă, şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată.
Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de către premierul Victor Ponta şi ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici.
Contactat, vineri, de Mediafax, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat că aceste observaţii au fost preluate în documentul care urmează să fie aprobat la sfârşitul acestei luni. Un document obţinut, vineri, de Mediafax şi care include toate aceste observaţii relevă că experţii CE i-au atenţionat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum „excesivă“ când, de fapt, ar trebui să se concentreze asupra datelor şi indicatorilor relevanţi.
„Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi, în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman“, se arată în document.
Experţii avertizează că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o „încercare aparentă“ de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.
Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.
În aceste condiţii, serviciile Comisiei transmit că îşi menţin o „rezervă generală“ în ceea ce priveşte indicatorii propuşi pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităţilor propuse şi a necesităţilor de dezvoltare, având în vedere modul larg şi generic în care sunt prezentate. Experţii europeni arată totodată că alocările ar trebui să fie raportate la capacitatea „realistă“ de absorbţie, luând în calcul lecţiile învăţate.
În vara anului trecut, Comisia Europeană a atenţionat guvernul, potrivit unui document obţinut atunci de Mediafax, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles era incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară“, până în luna septembrie.
Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor interservicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.
El a atenţionat că România riscă să intre în exerciţiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătită cum a fost la 1 ianuarie 2007 şi riscă acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene.
