„Catherine-Paris“
de Martha Bibescu
Editura Polirom
„Catherine-Paris“ de Martha Bibescu, traducere din limba franceză şi note de Magda Răduţă, proză cu foarte puternice note autobiografice, e povestea nostalgică a mult visatei „Internaţionale a principilor“, al cărei sfârşit Martha Bibescu va trăi să îl vadă, după 1945, când va părăsi pentru totdeauna palatul de la Mogoşoaia şi ţara.
„Catherine-Paris“ e o prinţesă adevărată. Ştie doar din poveştile bunicii că ţara ei se află undeva departe, unde se vorbeşte altă limbă şi unde sunt ţinuturi mlăştinoase pe malul unui râu numit Prut, şi că strămoşii ei sunt nobili, iar rudele ei, capete încoronate. Catherine e o prinţesă adevărată care locuieşte în oraşul căruia îi poartă numele, pe o străduţă de lângă Matignon, cu bunica, bucătăreasa şi camerista. E o fetiţă cuminte, care ia lecţii de latină şi se plimbă ore întregi prin Tuileries. Nimic mai străin de zvonul palatelor, de desăvârşita etichetă a saloanelor şi de obligaţiile rangului nobiliar. Viaţa aceasta tihnită şi limpede se întrerupe neaşteptat: dintr-un automobil strălucitor coboară un prinţ adevărat…
„Era, precum toţi din familia Lahovary, o adevărată enciclopedie. Foarte inteligentă, avea o memorie prodigioasă, căreia nu-i scapă nimic. Lânga ea, aveam impresia că stau de vorbă cu cineva mult mai în vârstă decât mine. Nu era nimic naiv la această copilă cu ochi pătrunzători şi cu spiritul mereu la pândă“, spunea Regina Maria a României despre tânăra prinţesă Bibescu.
Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti. Fiica lui Jean Lahovary şi a prinţesei Ema Mavrocordat, căsătorită la 17 ani cu vărul ei, George Valentin Bibescu, tânăra aristocrată colindă lumea, îi scrie lungi scrisori amicale prinţului moştenitor al Germaniei, se îndrăgosteşte pe rând de diplomaţi şi scriitori, străluceşte, cu spirit şi graţie, în saloanele pariziene. Primul său roman, „Les huit Paradis“ (1903), un jurnal de călătorie în Persia, primeşte premiul Academiei Franceze şi laudele lui Maurice Barres.
