32 de portofolii îi revin României în Parlamentul UE de la Bruxelles. Descoperiţi mai jos care este drumul parcurs de o iniţiativă legislativă până să devină directivă europeană şi ce calităţi trebuie să aibă un europarlamentar.
Pe 25 mai 2014, românii se vor prezenta la urne pentru a-şi desemna cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European (PE). Pentru informarea alegătorilor, GdS va prezenta pe scurt componenţa PE şi procesul legislativ prin care iniţiativele devin directive care se aplică în toate statele membre UE. Aşadar, din acest an, UE are 28 de state membre. Parlamentul UE are o singură cameră, alcătuită din 766 de europarlamentari (eurodeputaţi), care fac parte din şapte grupuri parlamentare. Peste 40% din europarlamentari aparţin Germaniei (99), Franţei (74), Marii Britanii (73) şi Italiei (73). Cu 32 de europarlamentari, România se află pe locul şapte în topul celor 28 de state membre. Cele mai mari grupuri parlamentare aparţin Partidului Popular European (PPE) – orientare dreapta (275), Alianţei Socialiste a Socialiştilor şi Democraţilor (SD) – orientare stânga (195) şi Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) – liberală (84). Partidele româneşti importante sunt afiliate celor trei grupuri parlamentare: PDL – afiliat PPE, PSD – afiliat SD, PNL – afiliat ALDE. În PE nu există putere şi opoziţie, deoarece nimeni nu deţine peste 50% din mandate. Executivul UE este format din Comisia Europeană (CE) – alcătuită din comisari europeni şi specialişti (funcţionari europeni) şi Consiliul UE (miniştri ai statelor membre). Consiliul UE – denumirea este generică – grupează miniştrii statelor membre pe diferite domenii. Spre exemplu, aderarea României la spaţiul Schengen se discută în Consiliul UE pe Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) – care grupează miniştrii de justiţie din cele 28 de state membre. Puterea judecătorească este reprezentată de Curtea de Justiţie de la Luxemburg.
Calităţile unui bun europarlamentar
Legislativul UE este reprezentat de Parlamentul European (PE). O lege europeană (directivă) este iniţiată de CE şi supusă dezbaterii în trialog, între CE, Consiliul UE şi PE. Fiecare parte poate aduce amendamente. Textul final negociat intră la votul comisiei de resort din parlament şi apoi în plenul PE pentru votul final. După ce se adoptă, directiva devine lege europeană şi este obligatorie pentru toate statele membre. Fiecare grup parlamentar îşi exprimă opţiunea pentru preluarea unui proiect de directivă şi îşi numeşte un raportor. Raportorul poartă negocierile, notează amendamentele şi scrie textul final al directivei ce va fi adoptată de PE. În cadrul unei scurte vizite la PE din Bruxelles, în perioada 3-5 decembrie, europarlamentarul PDL Monica Macovei ne-a explicat care este drumul parcurs de o iniţiativă legislativă până ajunge directivă europeană. Macovei este membru al grupului PPE şi cel mai activ membru al PE, având în mandatul actual 40 de legi (directive europene) negociate şi scrise în calitate de raportor european. „Neexistând putere şi opoziţie, negocierea este esenţială pentru ca un proiect legislativ să fie votat. Se negociază cu grupul parlamentar, delegaţiile naţionale din grup sau chiar individual. Îi sun, le dau telefon, îi opresc pe coridor, în lift, îi chem la cafea etc. Este o muncă în care, dacă nu eşti sociabil, dacă nu vorbeşti limbi străine, dacă nu eşti bun comunicator, dacă nu eşti prietenos nu faci nimic. Nu realizezi majoritatea de care ai nevoie pentru votarea proiectului. Oamenii care votează ar trebui să ştie ce calităţi trebuie să aibă un europarlamentar. Când crezi că ai terminat şi negociezi cu ultimii oameni, aceştia îţi pun condiţia să modifici trei cuvinte pentru a-ţi da votul. Acele trei cuvinte îi nemulţumesc pe ceilalţi şi atunci o iei de la capăt, încercând să obţii acordul tuturor. Cu 766 de parlamentari şi şapte grupuri politice diferite, cuvântul de bază este compromisul“, ne-a precizat Monica Macovei. Ultimul raport întocmit de europerlamentarul PDL este cel referitor la confiscarea extinsă a averilor ilicite. Textul negociat în trialog a fost prezentat pe 5 decembrie, în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a PE, urmând să primească votul acestei comisii pe 17 decembrie şi votul final al parlamentului în februarie – martie 2014. GdS a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, acest eveniment („Liber la confiscarea extinsă a averilor“ – 6 decembrie 2013).
România, premiantă în Parlamentul European
Europarlamentarii îşi desfăşoară activitatea la sediile PE din Bruxelles (Belgia) şi Strasbourg (Franţa) – unde au loc de obicei şedinţele de plen. Ei pot participa mai mult sau mai puţin la procesul legislativ, implicându-se sau nu în scrierea legilor europene. „Sunt unii colegi pe care nu i-am văzut deloc. Şi nu numai din România. Aici poţi munci mult sau puţin, programul ţi-l faci tu“, ne-a precizat Monica Macovei. Europarlamentarul PDL este cel mai activ membru al PE – în 2012 s-a clasat pe locul I în topul oficial, cu 35 de rapoarte scrise, la care se adaugă 1.700 de amendamente. În 2013, numărul rapoartelor a ajuns la 40, domeniile de aplicare a directivelor fiind corupţia, accesul la informaţii, drepturile omului etc. Parlamentul European are 20 de comisii de specialitate. Monica Macovei este membru deplin în mai multe comisii parlamentare: Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE); Comisia specială pentru crimă organizată, corupţie şi spălare de bani (CRIM); Comisia pentru control bugetar (CONT); preşedinte al Comisiei de cooperare UE – Republica Moldova; membru al conferinţei preşedinţilor de delegaţie (CPDE); membru al delegaţiei Euronest – pentru relaţiile cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Moldova; membru supleant al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) şi al Comisiei parlamentare mixte UE – Macedonia; mebru al Intergrupului Tibet.
