22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDe ce ne bucurăm de răul altuia?

De ce ne bucurăm de răul altuia?

Două cercetătoare americane au efectuat un nou studiu despre fenomenul numit „Schadenfreude“, care defineşte plăcerea pe care le-o provoacă oamenilor necazurile altora, afirmând despre acesta că este „o reacţie biologică primară“, scrie site-ul descopera.ro.
Susan Fiske, profesor la Universitatea Princeton, şi fosta ei studentă Mina Cikara, asistentă de cercetare la Universitatea Carnegie Mellon, au efectuat o serie de experimente pentru a evalua gradul de plăcere pe care îl simt subiecţii atunci când află despre suferinţa sau problemele oamenilor pe care îi invidiază, în diferite situaţii. Ideea studiului a venit după ce s-a observat, în repetate rânduri, modul în care suporterii unor echipe se bucurau de înfrângerea echipelor rivale, în cadrul competiţiilor sportive, plăcere care uneori depăşea bucuria generată de victoria sportivilor preferaţi.
Pentru a examina această „ciudăţenie“, cercetătoarele au măsurat activitatea electrică a muşchilor faciali cu ajutorul unei electromiograme, care a înregistrat activitatea electrică atunci când participanţii la studiu râdeau şi aveau senzaţii plăcute. Subiecţilor li s-au arătat fotografii ale unor persoane, asociate cu diferite stereotipuri: persoane în vârstă, care, de obicei, generează sentimente de milă, studenţi, care denotau mândria, dependenţi de droguri, reacţia cel mai des întâlnită fiind dezgustul, şi persoane înstărite, care provoacă invidie.
Aceste fotografii au fost apoi asociate cu situaţii cotidiene, cum ar fi: „Câştigă cinci dolari“ (pozitiv); „Este stropit de un taxi care trece printr-o baltă (negativ)“ şi „Merge la toaletă“ (neutru). Subiecţii au fost întrebaţi în ce mod aceste situaţii le schimbă starea de spirit, fiindu-le înregistrată mişcarea facială. Rezultatele au arătat că oamenii se bucurau sincer de nefericirea celor pe care îi invidiau – cum ar fi persoanele înstărite. „Deoarece oamenilor nu le place să recunoască faptul că resimt invidie sau bucurie faţă de neplăcerea altora, aşa-numitul fenomen «Schadenfreude», aceasta a fost cea mai bună metodă de a obţine asemenea reacţii, iar în experiment am reuşit să captăm bucuria răutăcioasă la nivel visceral“, a declarat Susan Fiske.

Ipoteză confirmată

În alt studiu, participanţii au privit aceleaşi fotografii, corelate cu aceleaşi evenimente, fiind rugaţi să evalueze modul în care se simt, pe o scară de la unu la nouă, iar rezultatele au confirmat constatările primului studiu. Participanţii au încercat aceleaşi sentimente pozitive în legătură cu evenimentele negative prin care treceau persoanele înstărite.
Într-un experiment ulterior, când au fost întrebaţi dacă ar fi dispuşi să facă rău altei persoane, s-a descoperit că subiecţii erau dispuşi să facă rău cuiva care era „ţinta invidiei“ lor.
În cele din urmă, cercetătorii au utilizat diferite scenarii cu privire la un bancher de investiţii, participanţii primind despre acesta informaţii care să le trădeze reacţiile stereotipe. De exemplu, în anumite situaţii, bancherul era el însuşi, iar în altele consilia clienţii pro bono (trezind un sentiment de mândrie), îşi folosea primele ca să cumpere droguri (dezgust) şi, într-un final, era şomer, dar îmbrăcat pentru a merge la serviciu (milă). Încă o dată, descoperirile au corespuns experimentelor anterioare – participanţii la studiu investind situaţiile asociate cu dezgust şi invidie cu mai puţină afecţiune decât scenariile corelate cu mândrie şi milă. „Experimentul arată că factorii care prezic invidia sunt statutul social şi competiţia, iar, când aceşti factori sunt eliminaţi, invidia dispare. Teoria este în conformitate cu povestea legată de cine pe cine invidiază şi de ce. În mare parte are legătură cu banii, fiindcă ies uşor în evidenţă“, a precizat Susan Fiske.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS