Ministerul Fondurilor Europene a propus prima variantă de acord de parteneriat al României, pentru perioada de programare 2014-2020, când ar trebui să accesăm mult mai multe fonduri structurale, dacă avem politici de dezvoltare coerente.
România este cea de-a şaptea ţară din Uniunea Europeană după numărul populaţiei (20,21 milioane de locuitori). „Cu toate acestea, România încă se află cu mult în urma majorității țărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB-ul pe cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare era aproape jumătate din media UE 27 în 2012 și doar aproximativ 70% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE“, se arată chiar în propunerea de parteneriat realizată de Ministerul Fondurilor Europene, propunere cu care România se prezintă la UE, pentru stabilirea strategiilor ce urmează în perioada 2014-2020.
De precizat că această variantă de acord de parteneriat este prima transmisă de România. Cel mai mare accent se pune pe eliminarea decalajelor economice între noi şi Vest, dar până acum nu au fost programe de susţinere efectivă a economiei. Să sperăm că vor fi de la anul încolo.
Date statistice actuale care nu corespund realităţii. Obiective futuriste
Dintre obiectivele naţionale propuse de statul român în perioada următoare se numără foarte multe cu impact social. Numai că datele actuale care se transmit Europei sunt „umflate“ artificial.
Dintre obiectivele naţionale propuse pentru anii următori amintim: 70% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie angajată. În acordul de parteneriat se spune că la nivelul anului 2012 exact 63,8% din populaţia cu vârste între 20 şi 64 de ani este angajată. Puţin probabil să fie aşa, în condiţiile în care nu doar şomajul anunţat de autorităţi trebuie luat în calcul, ci şi populaţia activă, aptă de muncă, dar care nu lucrează. GdS a descoperit că la nivelul Doljului există 164.000 de doljeni (peste 50% din populaţia aptă de muncă) care nu au locuri de muncă, dar nu figurează în nici o evidenţă a statului. Sunt oameni despre care nu se spune nimic, oameni care nu există pentru statistici, dar care au vârstă de muncă, însă nu au serviciu. Nici la nivel naţional nu sunt evidenţiate persoanele fără nici un loc de muncă şi care au ieşit din şomaj şi din orice evidenţă a statului. De asemenea, în ultimele luni, şomajul a fost diminuat „din pix“ la Dolj, în sensul că nu au mai trecut în evidenţe circa 17.000 de beneficiari ai Legii nr. 416. Oamenii au dispărut din evidenţe, dar ei sunt în continuare fără loc de muncă, pentru că se raportează la stat din trei în trei luni.
Statul vrea ca numărul copiilor care părăsesc școala la o vârstă mică să fie mai mic de 11,3% (acum ar fi de 17,4%). Ţara noastră îşi mai propune reducerea consumului primar de energie cu 19%. Nu este explicat pe ce se bazează ministerul respectiv când anticipează reducerea consumului primar de energie. Statul mai doreşte ca în următorii şase ani „cel puțin 26,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să termine învățământul terțiar“.
Un alt obiectiv propus de stat este acela ca 2% din PIB să fie investit în cercetare și dezvoltare. În prezent, doar 0,48% din PIB este destinat cercetării (la nivelul anului 2011).
Provocarea numită „competitivitate“
UE recomandă fiecărei ţări membre către ce domenii să îşi îndrepte politicile publice de dezvoltare în perioada următoare. Printre recomandări se numără: implementarea programului preventiv; sistem durabil de finanțe publice și impozitare; reforma sănătăţii, îmbunătăţirea mediului de afaceri etc. Ţara noastră recunoaşte prin această primă variantă de acord dată publicităţii că este nevoie de o analiză a decalajelor economice, a nevoilor de dezvoltare şi a potenţialului de creştere. Provocările în materie de competitivitate depind de mai mulţi factori, cum ar fi: calitatea antreprenoriatului și capacitatea managerială; specificitatea și calitatea bunurilor și serviciilor acesteia; gradul de inovare; legăturile efective și posibile ale acesteia cu diverse piețe; eficiența procesului de producție; accesul acesteia la mijloacele de producție – teren, forță de muncă și capital. La aceste aspecte trebuie „lucrat“ în perioada următoare pentru a diminua decalajele economice între noi şi alte state membre.
Problema este că, de la izbucnirea crizei şi până în acest moment, nici un guvern nu a dezvoltat programe pentru sprijinirea reală a economiei şi stimularea companiilor să se dezvolte şi nici pentru eradicarea/diminuarea sărăciei nu s-au găsit soluţii. De exemplu, creşterea TVA de la 19% la 24% a afectat, deopotrivă, atât mediul privat, cât şi omul de rând.
Cheltuieli bugetare mult prea mari
Pe de altă parte, creşterea cheltuielilor bugetare şi indisponibilizarea sumelor pentru plata lucrărilor efectuate de firme private pentru unităţi de stat conduce la deteriorarea şi mai accentuată a echilibrului economic, astfel: firmele private care nu îşi primesc banii la timp de la stat disponibilizează personal, iar persoanele ajung în şomaj, crescând cheltuielile bugetare, în timp ce statului i se diminuează încasările, pentru că acei foşti angajaţi nu mai plătesc contribuţii, taxe, impozit pe venit etc.
În 2013 se anticipează următoarele: cheltuielile cu consumul privat sunt de 1,5% din PIB real, pe când cheltuielile cu consumul public sunt de 1,6%. Anul trecut, cheltuielile cu consumul privat au fost de 1,1% din PIB, pe când cheltuielile cu consumul public au fost de 1,7%, se arată chiar în Acordul de Parteneriat creat de statul român. În 2014 se prevede ca situaţia să se inverseze, privatul să cheltuiască 2% din PIB, iar consumul public să scadă la 1,4% din PIB.
Provocările României până în 2020
Recomandările UE sunt specifice fiecărei țări, pentru perioada 2014-2020. România trebuie să ţină cont de următoarele recomandări: implementarea programului preventiv; sistem durabil de finanțe publice și impozitare; reforma sectorului de sănătate; ameliorarea pieței forței de muncă, a ratei de șomaj în rândul tinerilor și a sărăciei; reforma învățământului; ameliorarea administrației publice; îmbunătățirea mediului de afaceri; eficiență în energie și transport.
