Spălarea mâinilor afectează modul în care gândim, judecăm şi luăm decizii, se arată într-un articol publicat pe site-ul descopera.ro. Aceasta este concluzia desprinsă în urma unei serii de experimente realizate în ultimii ani.
Potrivit oamenilor de ştiinţă care au avut răbdare să studieze acţiunea atât de obişnuită de spălare a mâinilor, aceasta ne ajută, să fim optimişti, dar ne şi îngreunează atingerea unor performanţe.
Experimentele au fost efectuate în Germania, la Universitatea din Köln, sub supravegherea profesorului Kai Kaspar, şi au urmărit să elucideze modul în care unele obiceiuri şi acţiuni legate de igiena personală, de curăţarea corpului, ne afectează gândirea şi comportamentul.
Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa publicaţie Social Psychological and Personality Science.
Unul dintre experimente a arătat că subiecţii care se spălaseră pe mâini după îndeplinirea unei sarcini erau mai optimişti decât cei care nu se spălaseră, dar şi că spălatul îi făcea pe oameni să fie mai puţin performanţi în îndeplinirea unor sarcini de acelaşi tip. În cadrul acestui proiect, au participat 98 de subiecţi, care au fost împărţiţi în trei grupuri.
În prima parte a a experimentului, participanţii din două dintre cele trei grupuri au fost puşi să îndeplinească o sarcină care, de fapt, era imposibilă. După prima încercare, subiecţii din unul dintre grupuri s-au spălat pe mâini. Participanţii din ambele grupuri erau încrezători, optimişti, considerând că la a doua încercare se vor descurca mai bine, însă s-a constatat că cei care se spălaseră pe mâini aveau un nivel de optimism mult mai ridicat decât ceilalţi.
În continuare, rezultatele au devenit şi mai interesante. Cu toate că, în general, optimismul este asociat cu performanţe mai bune, în cazul experimentului de faţă s-a observat exact contrariul: cei din grupul care nu se spălase pe mâini s-au descurcat considerabil mai bine în îndeplinirea sarcinii decât cei care se spălaseră. Aceştia din urmă au avut performanţe comparabile cu cei din grupul al treilea, care au fost implicaţi în cercetare abia la această fază a experimentului şi care încă nu avuseseră parte de nici un eşec.
O posibilă interpretare a rezultatelor
După părerea coordonatorului studiului, Kai Kaspar, spălatul mâinilor, o acţiune legată de curăţenia corporală, elimină, cel mai probabil, sentimentele negative. Totuşi, în mod inexplicabil, reduce şi motivaţia subiecţilor de a se strădui mai mult într-o nouă probă, care ar putea restabili încrederea participanţilor în propria competenţă. Mai mult decât atât, potrivit profesorului Kai, acţiunile legate de igiena corporală i-ar putea „pregăti“ şi ajuta pe oameni să suporte mai bine eşecurile. Omul de ştiinţă a explicat că asemenea studii ar putea atrage atenţia asupra importanţei ritualurilor igienice zilnice, dintr-o perspectivă psihologică, în special în ceea ce priveşte efectele lor asupra acţiunilor noastre.
