În Craiova, cele 218 adăposturile civile, aflate în subsolurile unor imobile, nu ar putea adăposti, în caz de calamităţi, decât 15% din populaţia oraşului. Mulţi craioveni nici nu ştiu că subsolul blocului lor este un buncăr, bun de folosit în cazuri de calamităţi naturale, atac aerian, accident chimic sau accident nuclear. Oamenii îşi amenajează aici beciuri, unde îşi depozitează conservele pentru iarnă, vechiturile sau alte obiecte pe care le folosesc sporadic sau sezonier. Aceste adăposturi sunt însă diferite de boxele obişnuite, au la intrare uşi metalice care se închid etanş, o încăpere-tampon, după care se ajunge în adăpostul propriu-zis. Spaţiile sunt prevăzute cu instalaţie electrică, cu grup sanitar, sursă de apă, ieşire de salvare gen tunel şi instalaţie de ventilaţie, iar pereţii au grosimea de 40 cm.
De buna lor întreţinere trebuie să se ocupe administraţia locală, care trebuie să mai dea cu var din când în când, să verifice tâmplăria şi dacă sistemele de filtro-ventilaţie sunt în stare de funcţionare. Greu de spus, fiindcă majoritatea sunt situate în subsolurile unor blocuri de locuinţe din oraş şi lăsate în custodia asociaţiilor de proprietari.
„Adăposturile civile se află în administrarea primăriei, noi avem doar o statistică a lor. Rolul lor este să adăpostească parte din populaţia urbei în caz de bombardament aerian, dar pot să fie folosite şi ca loc de refugiu în cazul unor accidente chimice sau nucleare şi, de ce nu, calamităţi naturale, gen cutremure. Ce-i drept, cei mai mulţi îşi aduc aminte de aceste adăposturi doar atunci când se întâmplă ceva, vezi ultimele cutremure de la noi din ţară. Adăposturile sunt publice, cum sunt acestea din blocuri şi cele deţinute de operatori economici, gen Popeci, Ford. Craiovenii trebuie să ştie că ele sunt marcate cu un triunghi portocaliu într-un pătrat albastru. Prin convenţie internaţională, clădirile care poartă acest semn nu trebuie să fie ţinta bombardamentelor. Şi în caz de calamităţi, să spunem un cutremur, acestea pot fi folosite ca adăpost pentru populaţie, dacă nu există altă posibilitate“, a explicat lt. col. Petre Grigorescu, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Dolj.
Ziua dezastrelor naturale
Potrivit Rezoluţiei nr. 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 13 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor. Conform terminologiei adoptate de ONU, prin dezastru se înţelege o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acestuia. Prin dezastre naturale se înţeleg fenomenele naturale de origine geologică sau meteorologică ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologică sau meteorologică sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.
