Solicitarea Parlamentului European privind demararea unei anchete referitoare la închisorile CIA din România este deja îndeplinită, o anchetă fiind deja în derulare, a precizat, astăzi, Ministerul de Externe, citat de Mediafax. „Faţă de apelul adresat autorităţilor române în Rezoluţia respectivă de «a deschide rapid o anchetă independentă, imparţială, cuprinzătoare şi eficientă», MAE precizează că aceste măsuri au fost deja luate, solicitarea respectivă fiind deja îndeplinită”, precizează Ministerul de Externe, referindu-se la ancheta Senatului României.
În decembrie 2005, Senatul României a înfiinţat o Comisie specială de anchetă pentru a verifica acuzaţiile la adresa României privind participarea la programul CIA. „Concluziile raportului pe care Comisia de anchetă l-a adoptat în 2008 arată clar că nu au existat baze secrete americane în România”, susţine MAE. Totodată, Ministerul de Externe subliniază că o anchetă judiciară a fost „deja declanşată şi este în derulare”.
Referindu-se la conţinutul Rezoluţiei adoptate joi de Parlamentul European, MAE precizează că autorităţile române nu deţin „niciun fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism”.
„De asemenea, nu au putut fi produse dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi”, mai afirmă sursa citată.
MAE susţine că România, „în calitate de membru al comunităţii de valori occidentale”, este „profund ataşată statului de drept, instituţiilor democratice, promovării şi apărării drepturilor omului. În acest spirit a fost abordat dosarul acestor alegaţii de către autorităţile române responsabile”.
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete „independentă, imparţială, detaliată şi eficientă” privind implicarea României în programul închisorilor CIA.
„Climatul de nesancţionare din jurul complicităţii statelor membre UE cu programele secrete de transfer şi detenţie ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, aşa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA şi de unele state membre”, se arată în rezoluţia votată de eurodeputaţi, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.
Totodată, ei cer, din nou, instituţiilor UE şi statelor membre să investigheze în detaliu operaţiunile CIA.
Europarlamentarii sunt „foarte dezamăgiţi” de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanţial la recomandările făcute de Parlament în rezoluţia sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzaţiile de utilizare a statelor europene pentru transportul şi detenţia ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluţia adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele ţări prin colaborarea cu CIA.
Parlamentul reiterează şi recomandările sale către Consiliu, cerându-i să facă o declaraţie de recunoaştere a implicării statelor membre în programul CIA. Rezoluţia are ca adresă 13 state membre: Lituania, România, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franţa, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia şi Slovacia. Astfel, PE „îndeamnă autorităţile române să deschidă rapid o anchetă independentă, imparţială, cuprinzătoare şi eficientă, să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare şi să coopereze pe deplin cu CEDO în cazul Al Nashiri”.
Referitor la procesul de asumare a răspunderii în statele membre, parlamentarii îndeamnă „autorităţile române să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare şi să deschidă rapid o anchetă independentă, imparţială, detaliată şi eficientă”.
Totodată, aceştia îşi exprimă regretul pentru „intransigenţa şi tăcerea autorităţilor române în legătură cu acest subiect, care sunt incompatibile cu obligaţiile care le revin”.
„Este esenţial, pentru a asigura credibilitatea Parlamentului, să întărim substanţial drepturile sale de anchetă pentru a investiga violarea unor drepturi fundamentale în UE, incluzând putere deplină de audiere sub jurământ a persoanelor implicate, inclusiv a miniştrilor din guverne”, se arată în rezoluţie. Eurodeputaţii solicită viitorului Legislativ (2014 – 2019) să continue îndeplinirea şi implementarea mandatului acordat de Comisia temporară şi să se asigure că recomandările sale sunt implementate, să examineze noi elemente care ar putea apărea şi să folosească dreptul său la anchetă.
Rezoluţia are caracter non-legislativ.
