Zborurile Craiova-Milano vor fi dublate, frecvenţa acestora urmând să crească de la două zboruri în fiecare săptămână, câte sunt în prezent, la patru. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că „numărul solicitărilor de a zbura pe această rută ne-a depășit așteptările. De la lansarea cursei Craiova-Milano am primit foarte multe cereri, astfel încât cele două zboruri, operate de Wizz Air în fiecare luni și vineri, nu acoperă toate aceste solicitări. Practic, se zboară cu casa închisă. Am hotărât, de comun acord cu managementul Aeroportului Craiova, să venim în întâmpinarea pasagerilor și să mărim frecvența zborurilor de la două la patru curse săptămânal“. Acesta a adăugat că „la sfârșitul acestui an, vom avea săptămânal nouă curse către aceste trei metropole europene. La acestea se adaugă alte trei noi rute către destinații europene de top – Barcelona, Dortmund și Bologna, care vor fi operaționale din 2014“. Mai mult, vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan, a explicat că „ne aşteptăm ca, în vara anului viitor, de pe Aeroportul Craiova să opereze 16 curse săptămânal. Este un angajament pe care managementul aeroportului şi Consiliul Judeţean Dolj şi l-au asumat şi prin care, iată, legăm Craiova, capitală a regiunii Oltenia, de Europa”.
În anul 2005, Aeroportul Craiova număra puţin peste 250 de pasageri pe an. Acum, fluxul este de 600 de călători într-o singură zi în care sunt programate zboruri.
Regionalizarea va impune apariţia aeroporturilor regionale
Regionalizarea va impune apariţia aeroporturilor regionale şi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale ţării, altfel va fi dificil pentru acestea să atragă fonduri europene, a declarat ieri Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
„Din fericire, aeroporturile au fost descentralizate. Dar, ocupându-mă şi de partea de program 2014-2020, am constatat că, odată cu apariţia regiunilor, aeroporturile sunt în situaţia că trebuie să fuzioneze. Descentralizarea s-a făcut, dar vor apărea regiunile.
Concurenţa foarte mare într-o singură regiune va face situaţia foare dificilă. Dacă aeroporturile din aceeaşi regiune nu vor colabora, va fi foarte greu să atragă fonduri europene şi ajutoare de la UE pentru dezvoltare. Trebuie să se lase la o parte orgoliile şi să se decidă ce aeroport va fi regional. Vor fi nevoite să facă o politică comună de transport aerian pe regiune. Şi asta va fi foarte dificil. Am avut o experienţă la nivelul asociaţiei (Asociaţia Aeroporturilor din România – n.r.) şi s-a terminat destul de complicat“, a spus Buică.
El arătat că aeroporturile regionale sunt definite în politica Uniunii Europene ca aeroporturile principale ale regiunii respective, cele care coordonează politica de transport în regiune.
„Va fi dificil, au fost discuţii aprinse pe acest subiect, mai ales că nu există o strategie. Aeroportul din Craiova, pentru că nu are competitor, s-a definit automat ca aeroport regional. Nu vorbim de desfiinţări de aeroporturi, vorbim de politică comună de transport aerian pentru acele aeroporturi dintr-o anumită regiune. Presupune ca în regiunea respectivă să nu avem destinaţii comune de pe aeroporturi diferite, va fi politică comună“, a spus Buică.
Potrivit Ministerului Transporturilor, se are în vedere consolidarea regiunilor din punct de vedere al aeroporturilor.
„Va exista un punct important, cu un aeroport principal, iar celelalte îşi vor desfăşura activitatea complementar. Dacă pe un aeroport am mai mult trafic provenind de la companii low-cost, pe celelalte trafic de companii regulate, trebuie să existe o discuţie, o politică la nivel regional care să permită automat o mai mare dezvoltare a regiunii, fără să renunţăm la infrastructură“, au arătat reprezentanţii instituţiei.
În ceea ce priveşte fondurile europene de care aeroporturile pot beneficia în exerciţiul financiar viitor, oficialii români spun că acestea vor avea la dispoziţie atât banii din programele care vizează domeniul transporturilor, cât şi cele pentru dezvoltare regională, iar cele care sunt la graniţă pot accesa şi programele transfrontaliere.
Aeroporturile din România au nevoie, în următorii zece ani, de cel puţin 200-300 de milioane de euro pentru investiţii în piste noi, terminale şi infrastructură.
