11.2 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateGorjeni la Jocurile Francofoniei

Gorjeni la Jocurile Francofoniei

Mai mulţi meşteri populari din judeţul Gorj reprezintă România la Jocurile Francofoniei, care au debutat pe 7 septembrie şi se vor încheia pe 15 septembrie la Nisa, în Franţa. Activităţile dedicate României sunt organizate de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Autoritatea Naţională pentru Turism şi Consulatul Onorific al României la Nisa. Jocurile Francofoniei se organizează din patru în patru ani şi reunesc mii de sportivi şi artişti, sub egida Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Din judeţul Gorj au fost selectaţi trei meşteri populari care s-au deplasat în Franţa pentru a reprezenta România. „Demonstraţiile de olărit vor fi oferite de Ion Rătezeanu, meşter olar din Târgu Jiu. Profesor la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, participant constant la târgurile meşteşugarilor organizate în ţară şi în străinătate, Ion Rătezeanu păstrează tradiţia obiectelor casnice de ceramică, în principal străchinile şi oalele de lut, care sunt şi azi identice cu cele din Găleşoaia de acum o sută de ani. Creativitatea lui se manifestă în domeniul ceramicii decorative. Activitatea sa a fost răsplătită cu Marele Premiu şi Trofeul Târgului Naţional al Meşterilor Populari din România, organizat la sfârşitul lui noiembrie 2009 la Craiova. Artista Filomena Tiştere din Sohodol, Tismana, judeţul Gorj, va prezenta o colecţie de ţesături populare tradiţionale. Cea mai tânără dintre meşterii instructori de la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu prezenţi la marile târguri de artă populară, Filomena a învăţat să ţeasă de la mama sa. A participat la nenumărate târguri de turism în ţară şi în străinătate şi a avut o expoziţie personală la Câmpina. De fiecare dată, a dus cu ea ghergheful, pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum se lucrează. Excelent tâmplar, mai ales în domeniul mobilierului şi al uşilor sculptate, Nicu Văideanu, din Pestişani, s-a apropiat mai târziu de sculptura mică, de tehnica machetei ori de cea a icoanei de vatră, specifică Ţării Jiului de Sus. Progresele pe care dascălul le-a făcut alături de elevii săi arată înţelegerea profundă a resorturilor şi reperelor estetice pe care meşterul popular din arealul gorjean şi oltenesc le-a perpetuat. Nicu Văideanu face din lemn coloane ale infinitului şi porţi ale sărutului care încap în palmă“, se menţionează într-un comunicat de presă al Institutului Cultural Român.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS