În comuna doljeană Mârşani, sătenii sunt cunoscuţi pentru hărnicia lor. Şi-au adunat averi din vânzarea recoltelor care, chiar dacă vine un an cu secetă, e de fiecare dată bogată. Secretul stă în apa pe care oamenii nu neglijează niciodată să o asigure cerealelor şi legumelor pe care le cultivă din abundenţă. „Nu încape vorbă să nu ne udăm lubeniţele de pe câmp, varza şi ce mai avem cultivat pe întinderi mari. Le udăm cu furtunul, ce să facem? Dacă nu dă ploaie o dată, noi nu simţim paguba, că recoltele tot ne ies. Dar le muncim serios. Aşa cum ne vedeţi, femei trecute prin viaţă, mergem la câmp să lucrăm ca bărbaţii“, spune tanti Oprica, în vârstă de 48 de ani. Tanti Oprica a rămas singură de când bărbatul i s-a prăpădit.
„La ţară trebuie
să te zbaţi“
Alături de cei trei copii ai săi, femeia se speteşte zi de zi să ţină casa şi să asigure traiul familiei. Recunoaşte că nu-i e deloc uşor. „Aici e de tras, nu de stat. La ţară, dacă vrei să ai condiţii bune şi să nu duci lipsuri, trebuie să de zbaţi“, mai spune tanti Oprica, în timp ce lucrează un covor. De câteva luni, urmează cursuri pentru calificare în domeniul ţesătoriei. În fiecare zi, împreună cu fiica sa, Luiza, femeia petrece câte şase ore într-o sală a Şcolii Generale nr. 1 din Mârşani, unde învaţă să ţeasă covoare tradiţionale. A început cu carpetele. Mărturiseşte că e nevoie de multă răbdare şi voinţă să ducă la bun sfârşit o carpetă lucrată manual. „Prima dată trebuie făcută urzeala din bumbac, pe urmă baza covorului sau a carpetei, depinde de ce vrea omul să lucreze, iar bătaia o facem din lână. Şi te ţii după modele, dacă vrei să îţi iasă covorul frumos“, mai spune tanti Oprica, în timp ce aşază cu grijă firele de lână, cu bătătoarea. Luiza, fata ei de 25 de ani, e mai energică. În câteva zile de activitate, a ridicat trei sferturi de carpetă. „E mai tânără şi mai rapidă“, explică tanti Oprica succesul fiicei sale. Nici Ionica Răducanu, olteancă tot din Mârşani, nu se lasă mai prejos. Vecină de lucru cu tanti Oprica, Ionica nu-şi ia mâinile de pe carpeta pe care a început-o zilele trecute. „Mă pasionează ţesutul. Înainte să vin la aceste cursuri nu ştiam nici să urzesc firele. Acum nu m-aş mai ridica de pe scaunul ăsta, din faţa ţesătoarei, aşa de mult îmi place“, spune Ionica Răducanu, pe când studiază cu atenţie un model de carpetă înflorată. „Vreau să fac modelul ăsta cu flori, dar mai schimb culorile, ca să fie diferit“, mai spune aceasta. Ionica este o femeie vrednică, ce nu obişnuieşte să piardă timpul. „După ce muncesc ce e pe acasă sau pe câmp, mă primenesc şi mă urc în autobuz să vin la şcoală, să ţes. Aşa mă relaxez. Nu mă plictisesc deloc, din contră. Aici ne şi odihnim, ne şi recreăm, că mai schimbăm o vorbă. Vorbim, dar nici mâinile nu ne stau“, precizează Ionica Răducanu şi îşi continuă, liniştită, activitatea.
Sorin s-a specializat
în ţesut covoare
Printre cei care sunt pasionaţi de ţesut carpete este şi Sorin Ciobanu, un tânăr de 23 de ani. Chiar dacă e bărbat, iar ţesătoria pare o muncă destinată femeilor, Sorin spune că se pricepe de minune la ţesut şi nu se ruşinează să spună că lucrează carpete din lână. „Nu mi-am adus şi soţia aici, pentru că e angajată în străinătate. Dar cât timp e ea plecată, încerc să îmi găsesc de treabă, când pe acasă, când la ţesut covoare. Nu-i o ruşine să munceşti“, mărturiseşte Sorin, unul dintre cei 35 de cursanţi în domeniul ţesătoriei tradiţionale de la Mârşani. Echipa de implementare a proiectului spune că aceste cursuri sunt bine primite de oamenii din mediul rural, „pentru că redescoperă valorile artei tradiţionale. Ne bucurăm să vedem că sunt foarte căutate şi apreciate de oameni. Este o mulţumire pentru noi că proiectul le este de mare folos“, a precizat Mariana Pasmangia, manager de proiect.
Începând cu luna aprilie şi până în luna septembrie, la Şcoala Generală nr. 1 din comuna doljeană Mârşani se desfăşoară cea de-a doua serie de cursuri de calificare în domeniul ţesătoriei, din cadrul proiectului „Restauro – Specializare în arta ţesătoriei tradiţionale“. Proiectul este derulat de către Fundaţia „Cuvântul care Zideşte“, a Mitropoliei Olteniei, în parteneriat cu Asociaţia pentru Formare Profesională a Adulţilor. Aceste cursuri se adresează persoanelor inactive pe piaţa muncii, din mediul rural al judeţului Dolj, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau şomeri, care nu au competenţe în meseria tradiţională de ţesător – restaurator covoare şi care, în urma formării, vor dobândi specializare specifică prin participarea la cursuri autorizate în meseria de ţesător – restaurator covoare, beneficiind totodată şi de servicii de consiliere şi asistenţă pentru începerea unei activităţi în domeniu. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Valoarea nerambursabilă a proiectului este de aproximativ 2.120.000 de lei, din care 42.606 lei reprezintă contribuţia Fundaţiei „Cuvântul care Zideşte“.
Gabriela Popescu –
Biroul de presă al Mitropoliei Olteniei
