14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDrogurile sau tâlhăriile i-au adus în detenţie

Drogurile sau tâlhăriile i-au adus în detenţie

http://www.youtube.com/watch?v=JaA5Uxgzygc

Sunt minori sau puţin trecuţi de vârsta majoratului. Se află însă în Penitenciarul de Minori şi Tineri (PMT) Craiova, unde au de ispăşit pedepse pentru diverse infracţiuni. Cei mai mulţi regretă faptele comise şi trăiesc cu gândul la ce au lăsat în urmă. De dor şi-au tatuat iniţialele părinţilor, chiar şi chipul acestora, însă nu este suficient, părinţii nu i-au iertat pentru ruşinea pricinuită. Mulţi dintre deţinuţi nu au terminat nici măcar gimnaziul, însă consideră că au „şcoala“ vieţii. Sunt însă şi tineri extrem de inteligenţi, care aveau deja un viitor bine conturat, care lucrau deja chiar de pe băncile şcolii ca programatori pentru firme americane. Drogurile şi dorinţa de a face bani pentru procurarea acestora i-au transformat în persoane cu cazier. Sunt aproximativ 500 de deţinuţi în acest moment la PMT Craiova şi un singur psiholog.  

Anturajul, dorinţa de a dispune de bani după bunul plac fără să se gândească la ziua de mâine, consumul de etnobotanice sau alte tipuri de droguri, actele de violenţă săvârşite i-au adus după gratii. Regrete există după cum mărturisesc, însă încearcă să găsească scuze cât mai plauzibile pentru faptele lor. Pe mulţi, familia i-a renegat, nu a trecut să îi vadă de când au fost condamnaţi, norocoşii însă sunt susţinuţi în continuare de familie. Chiar şi prietenii i-au uitat, iubitele i-au părăsit, iar cei cu care consumau droguri se află încă în libertate, menţinându-şi viciile. Mulţi dintre aceşti tineri deţinuţi au ales să îşi continue şcoala în timpul săvârşirii pedepsei, alţii au urmat cursuri de calificare pentru a ieşi cu diplomă pentru o meserie sau au investit în talentul lor la dans sau muzică. Au ajuns cu trupele de dans sau formaţiile instrumentale din care fac parte chiar şi pe scena Teatrului Nottara, iar în preajma sărbătorilor de peste an încântă copiii sau bătrânii din centrele instituţionalizate.

Câteva poveşti ale tinerilor deţinuţi

„Prima dată, am ajuns în penitenciar când aveam 16 ani. Am făcut o tâlhărie din cauza anturajului. Aveam nevoie de bani pentru distracţie şi am furat un lanţ de aur. Apoi, cu acelaşi băiat din anturaj am spart o maşină şi am ajuns din nou în detenţie. Totul pornea de la bani, ajunsesem să cheltuiesc chiar şi 3.000 de lei pe zi. Jucam la aparate, cheltuiam cu fetele, mă drogam. Ai mei nu m-au iertat niciodată pentru ce am făcut. Şi-au dat cuvântul că nu trec să mă vadă o clipă închis. Şi s-au ţinut de cuvânt. De doi ani şi opt luni nu au venit nici să mă vadă… Trebuia să mă eliberez pe 1 august, însă mi s-a dat dosarul la rejudecare şi astfel trebuie să mai stau. Nu ştiu ce o să fac când mă eliberez, nu poţi să iei o decizie de aici, însă mi-aş dori să mă întorc la şcoală. Am făcut decât şapte clase, vreau să mă înscriu la fără frecvenţă. O să fie greu… Ştiu cum a fost când m-am eliberat prima dată şi încercam să îmi găsesc de muncă. Când aflau că aveam cazier, mă refuzau din start. E greu, dar cel mai greu este dorul de casă, de familie. Mai am trei surori mai mici pe care o să încerc să le protejez cât voi putea… Le-am spus să se ţină de şcoală, că fără carte nu faci nimic. Să se uite la mine!“, a povestit Laurenţiu Dumitru C., de 19 ani, din Bucureşti. Şi Dragoş, la cei 20 de ani, se află în PMT Craiova de un an şi două luni. Consideră că a ajuns în această situaţie încercând să îşi apere familia. A încercat să se răzbune şi a dat foc maşinii unor persoane cu care ai lui se aflau în discuţii din cauza unor bani. Mai are un an de pedeapsă în faţă, iar gândul lui este la mama plecată să muncească în Anglia. „Aş mai avea un an şi aş termina liceul. Vreau să mă văd în libertate, vreau să îmi găsesc un loc de muncă. Visez să ajung în Anglia, alături de mama mea. Nu am pretenţii. Sunt dispus să muncesc orice pentru început“, a povestit tânărul.
Şi Dragoş, la cei 19 ani regretă ce a făcut. Era în clasa a X-a când s-a apucat să consume etnobotanice, iar de atunci problemele au curs şir. „Ajunsesem să cheltuiesc câteva milioane pe zi pentru etnobotanice. Lucram ca programator pentru o firmă americană, câştigam aproximativ 3.000 de lei, bani pe care îi dădeam pe droguri sau alte nimicuri. Consumam droguri în cartier, baruri sau chiar acasă, după ce adormeau ai mei. Consumul de droguri îmi dădea o altă stare, îmi oferea o altă lume. Îmi pare sincer rău pentru ce am făcut. Vreau însă să mă înscriu la facultate, la Informatică, la Bucureşti, vreau să lucrez ca programator. Îmi pare rău că mi-am făcut părinţii de râs, sunt convins că le este ruşine cu mine“, a povestit Dragoş.

În faţa psihologului ajung cazurile cele mai grave

Fiecare din cele 496 de persoane private de libertate din PMT Craiova are o poveste de viaţă. Din nefericire, de cele mai multe ori, totul pleacă de la sărăcie, de la teribilism, din dorinţa de a-şi face singuri dreptate. Sunt şi minori şi tineri acuzaţi de viol, de furt calificat, de acte de violenţă extremă. Toţi aceşti deţinuţi aflaţi în penitenciar au nevoie de atenţie specială, însă instituţia suferă de un deficit mare de personal. Din cei cinci psihologi care ar trebui să desfăşoare activitate, există însă doar unul. Pentru a ajunge în faţa specialistului, fiecare tânăr ar trebui să aştepte cel puţin cinci săptămâni… Tocmai de aceea, au prioritate cazurile care au nevoie mai mare de psiholog. „În prezent avem 78 de minori, 40 de adulţi, iar restul sunt tineri cu vârsta între 18 şi 21 de ani. Avem 23 de educatori, iar în cealaltă ramură de intervenţie, psiho-socială, un singur psiholog. Aceşti copii au nevoie de atenţie şi asistenţă specială. Mulţi vin din familii dezorganizate, din familii care consumă droguri sau alcool, din familii în care se aplică violenţa domestică asupra copiilor sau aceştia sunt martorii acestor fapte. În condiţiile actuale ale personalului, destul de restrâns, nu avem decât să prioritizăm consultaţiile-prioritate celor cu probleme majore. Rolul penitenciarelor de ceva vreme este acela de a sporii şansele de reintegrare socială, cu activităţi menite în acest sens. Acest lucru nu se poate face fără şcoală, tocmai de aceea, de exemplu, doar în anul şcolar trecut am şcolarizat 230 de minori. Unii au absolvit şcoala, restul s-au transferat, s-au eliberat condiţionat, însă diplomele şi le-au putut ridica pentru continuarea studiilor. În acest moment oferim cursuri de calificare pentru 28 de minori în domeniul IT“, a precizat Doina Mihaela Ciotir, comisar-şef, şef Birou Educaţie la PMT Craiova.

Numărul deţinuţilor din PMT Craiova creşte

La 31.12.2012, în PMT Craiova se aflau 540 de persoane private de libertate, dintre care 74 de minori, 431 de tineri şi 35 majori la o capacitate legală de deţinere de 504 locuri şi 550 de paturi instalate. Dintre aceştia: 40 – arestaţi preventiv, 38 – persoane condamnate în primă instanţă şi 462 – condamnaţi definitiv. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, în PMT Craiova se aflau 393 de persoane private de libertate, efectivul de persoane private de libertate custodiate de unitatea noastră a crescut cu un procent de 37%.
Din punct de vedere al naturii infracţiunilor, dintre cele 450 de persoane private de libertate condamnate, situaţia se prezintă astfel: 41 – omor, 46 – viol, 174 – tâlhărie, 243 – furt, 36 – alte infracţiuni.
Din punct de vedere al duratei pedepsei, situaţia se prezintă astfel: 14 pedepse până la 1 an, 80, între 1 – 2 ani, 311, între 2 – 5 ani, 50, între 5 – 10 ani, 5, între 10 – 15 ani şi 2 pedepse între 15 – 20 ani.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS