De la „Fiara din Balcani“ la „Jack Spintecătorul“ din Răducăneni

Autori


Peste 160 de condamnaţi ispăşesc cea mai aspră pedeapsă, închisoarea pe viaţă, pentru că au ucis cu sânge rece copii, bătrâni, membri ai familiei sau persoane care le-au stat în cale, unele fapte ale „vieţaşilor“, cum sunt cunoscuţi în detenţie, putând fi asemănate cu ale lui „Jack Spintecătorul“.

În închisorile din România au fost încarceraţi, până în 7 august, 161 de condamnaţi pe viaţă, 150 dintre ei având sentinţe definitive, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Printre cei 161 de deţinuţi care au primit cea mai aspră pedeapsă prevăzută de Codul Penal sunt şi patru femei, care îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Târgşor, ultima dintre ele fiind condamnată în 2011.

Cel mai tânăr „vieţaş“ are 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 50 de ani. Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu are cei mai mulţi „vieţaşi“ – 31, iar în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi sunt închişi 15.

„Condamnaţii pe viaţă sunt încarceraţi în Secţia de Maximă Siguranţă alături de alţi deţinuţi. Nu am avut probleme cu ei şi nu au rapoarte de incident. Nu au restricţii la activităţile educative, ci pot participa la acestea, doar că în grupuri mai mici. Primul dintre condamnaţii pe viaţă care execută pedeapsa în Penitenciarul Iaşi va intra în Comisia de liberări condiţionate în anul 2018“, spune comisarul şef Marius Vulpe, directorul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.

Din 1990 până în 2013, în penitenciarele din România au fost încarcerate 192 de persoane condamnate la închisoare pe viaţă, iar 13 dintre aceştia au decedat în timp ce îşi ispăşeau pedeapsa.

Konstantinos Passaris – „Fiara din Balcani“

Unul dintre cei mai brutali criminali, care a ţinut ani de zile prima pagină a ziarelor naţionale şi internaţionale, este Konstantinos Passaris, supranumit şi „Fiara din Balcani“. Grecul, condamnat în 2003 la închisoare pe viaţă pentru uciderea a doi angajaţi şi pentru furtul a peste jumătate de miliard de lei vechi de la casa de schimb valutar „Le Petit Bijou“ din Bucureşti, îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Gherla.

Passaris a fost căutat prin Interpol din iunie 2001, pentru crimă şi pentru implicare în alte infracţiuni cu violenţă comise în Grecia, fiind considerat un infractor deosebit de periculos. Grecul a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii noiembrie 2001, pentru omor deosebit de grav, tâlhărie şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, fiind atunci prins în urma unei descinderi în forţă într-un apartament din Capitală închiriat de Passaris.

Situaţia lui Konstantinos Passaris va fi analizată de Comisia de liberări condiţionate în anul 2021.

Ultimul „vieţaş“ condamnat

Cea mai recentă condamnare la închisoare pe viaţă a fost dată de Curtea de Apel Timişoara, la 10 iulie. Iancu Măran a primit cea mai aspră pedeapsă pentru omor deosebit de grav, prin cruzimi. În octombrie 2012, Iancu Măran a răpit două surori, în vârstă de 14 şi 17 ani, din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin. Ulterior, fata de 14 ani a fost găsită moartă, iar cea mare, grav rănită.

Instanţa de apel a apreciat că pedeapsa detenţiei pe viaţă în cazul lui Măran este nu numai justificată, dar şi necesară pentru protecţia membrilor comunităţii, întrucât fapta comisă de acesta este de o gravitate extremă. În cazul unei asemenea persoane, care cu discernământ comite o faptă abominabilă, şansele de a se obţine reintegrarea socială şi reeducarea sunt practic nule, fiind un pericol pentru semenii săi, motiva Curtea de Apel Timişoara sentinţa dată în cazul lui Iancu Măran. Acesta a declarat recurs, iar primul termen al procesului va fi pe 2 septembrie, la instanţa supremă.

Asasinul de la Perla

Printre cei care au fost condamnaţi, anul acesta, de judecători la pedeapsa maximă sunt şi Gheorghe Vlădan, Nicolae Vlad, Gilberto Şaban şi George Davidescu, sentinţele nefiind definitive.

Gheorghe Vlădan a fost condamnat pe 12 februarie, de Tribunalul Bucureşti, la închisoare pe viaţă pentru masacrul de la coaforul din complexul Perla, din 5 martie 2012, când şi-a ucis soţia, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane. Acesta a declarat apel, iar următorul termen al procesului va fi în 22 august, la Curtea de Apel Bucureşti.

Nicolae Vlad a fost condamnat pe 7 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, la închisoare pe viaţă în dosarul în care este acuzat că le-a ucis pe japoneza Yurika Masuno şi alte două femei. Vlad mai are printre acuzaţii cinci tâlhării, şapte violuri şi violări de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice, loviri şi distrugere. Instanţa supremă va da sentinţa definitivă în acest dosar, care are termen de judecată în 9 septembrie.

Fratele Larei Şaban, Gilberto, şi prietenul acestuia George Davidescu au fost acuzaţi de uciderea femeii, al cărei cadavru a fost găsit în mai 2012, într-o zonă cu vegetaţie dintre localităţile Lumina şi Năvodari. Tribunalul Constanţa i-a condamnat, în 18 aprilie, la închisoare pe viaţă, dar decizia nu este definitivă. Un nou termen al apelului formulat de cei doi se va judeca pe 12 august, la Curtea de Apel Constanţa.


„Jack Spintecătorul“ din Răducăneni

Ionel Augustin, supranumit şi „Jack Spintecătorul din Răducăneni“, judeţul Iaşi, a ucis, în septembrie 2009, un tânăr de 22 de ani şi o bătrână nevăzătoare în vârstă de 85 de ani. Prima victimă a fost un consătean, pe care l-a omorât cu mai multe lovituri de cuţit şi i-a tăiat organele genitale, după ce au băut împreună şi s-au luat la ceartă. Ulterior, Augustin a decapitat-o şi pe Maria Fishel, de la care a luat 100 de lei. Ieşeanul are şansa să iasă din închisoare peste 16 ani, la 47 de ani.

Un alt caz este cel al lui Viorel Chirilă, din Iaşi, cunoscut şi ca „asasinul de la Căpriţa“, care a fost condamnat pentru agresarea sexuală a şase băieţi, cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani, şi uciderea unuia dintre ei, fapte comise în patru localităţi din Moldova. Copilul ucis a fost ademenit de „asasinul de la Căpriţa“ în pădure, unde a fost violat, torturat şi abandonat. A doua zi, Chirilă l-a găsit pe copil în viaţă, i-a pus o curea de gât şi l-a legat de un copac.

Când pot fi puşi în libertate condamnaţii pe viaţă?

Potrivit Codului Penal, „vieţaşii“ pot fi propuşi pentru liberare condiţionată după ce au executat 20 de ani din pedeapsă. În cazul în care deţinutul a împlinit 60 de ani în timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de 25 de ani, urmând ca din aceasta să execute o parte.

„16 persoane private de libertate au fost liberate condiţionat din 2010 până în prezent (mai 2013 – n.r.), 13 au executat efectiv 20 de ani, iar pentru trei a fost comutată pedeapsa“, spun reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Printre cei a căror pedeapsă a fost comutată se numără şi Toader Covali, suceveanul care a ucis patru persoane şi care îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Botoşani. În anul 1993, Covali şi-a ucis soţia şi fiul cu o secure, iar după ce a fost încarcerat, a fost transferat la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, din judeţul Iaşi, pentru că s-a constatat că nu a avut discernământ în momentul săvârşirii faptelor. În unitatea sanitară a ucis, în 1997, o asistentă medicală şi o pacientă cu care avea o relaţie de concubinaj.

„Vieţaş“ eliberat condiţionat după ce a stat 20 de ani în închisoare

Unul dintre foştii „vieţaşi“, V.P., acuzat de uciderea a doi vecini, condamnat pe viaţă în 1990 şi eliberat condiţionat în 2010, susţine că persoanele condamnate la cea mai aspră pedeapsă nu au nici o şansă să se reintegreze în societate, după eliberarea condiţionată, dacă nu sunt ajutate. „Dacă nu sunt sprijiniţi de biserică, familie şi prieteni nu se pot reintegra. Ispita şi lupta pentru o bucată de pâine este mare. Condamnaţii pe viaţă ies din închisoare după 21, 22, 23 de ani şi nu mai au nimic. Soţia se recăsătoreşte, copiii îşi schimbă numele şi pleacă, casă nu mai au“, spune V.P.

Fostul „vieţaş“ crede că ar trebui făcut un centru pentru astfel de persoane, în care acestea să locuiască cel puţin trei luni, până reuşesc să îşi găsească un loc de muncă.

„Când ieşi din închisoare nu îţi poţi închiria o locuinţă pentru că nu ai bani. De aceea cred că este oportună înfiinţarea unui astfel de centru, în care să fie cazaţi până îşi găsesc un loc de muncă. Eu, după ce m-am eliberat din închisoare, am bătut din uşă în uşă, pe la magazine şi m-am oferit să duc gunoiul, să fac curat şi am primit la schimb mâncare. Acum am reuşit să mă angajez“, mai spune V.P.

„Vieţaşii“ sunt priviţi cu teamă în detenţie, au un regim de maximă siguranţă, cu măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, fiind cazaţi, în unele cazuri, individual. Aceştia pot munci şi desfăşura activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri mici, în spaţii special stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.

Condamnaţii pe viaţă au fost obligaţi, până în 2006, să poarte salopete portocalii, prin care erau diferenţiaţi de ceilalţi deţinuţi. În prezent, toţi deţinuţii pot purta haine civile, iar cei care nu au primesc un costum din partea administraţiei.

Unii dintre „vieţaşi“ regretă faptele comise, alţii au în continuare „justificări“ pentru că au luat viaţa unor oameni, unii chiar dintre cei apropiaţi.

O vreme sunt vizitaţi de familie şi de prieteni, dar în final nu le rămâne decât să aştepte 20 de ani cu speranţa că ar putea ieşi să îşi continue viaţa în libertate.

Cătălina Cocoloş

Mediafax



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de miercuri, 14 august 2013

Actualitate

» Aşa se câştigă mai toate licitaţiile în România…
» Dinel Staicu şi Carmen Ioana Popescu, reţinuţi
» De la „Fiara din Balcani“ la „Jack Spintecătorul“ din Răducăneni
» Drogurile sau tâlhăriile i-au adus în detenţie
» Marţi 13, zi de vizită la ISU „Oltenia“
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Horoscop
» Bancul zilei
» Copii din toată Europa, în tabără la Mănăstirea Tismana
» Minivacanţă pentru angajaţii CEO
» Mitropolitul Olteniei, la hramul Mănăstirii Tismana
» Bechetul sărbătoreşte pe 15 august
» Paladiul- singurul metal preţios “pe plus” până în prezent în 2013
» Sandra Pralong: Străinii au o seninătate ce ne lipseşte încă
» Culele din România, în expoziţie la Craiova
» Caraula şi Vârtop sărbătoresc de Sfânta Maria
» Germanii caută bucătari în Gorj
» Chinezii, aşteptaţi să semneze memorandumul pentru noul grup energetic
» Cadavrul unui român dat dispărut în urmă cu două luni, găsit în sudul Italiei
» Traian Băsescu a început cursurile pentru reconfirmarea brevetului de comandant de navă
» Cererea lui Gigi Becali de întrerupere a executării pedepsei, respinsă

Local

» Sterilizarea câinilor, obligatorie
» Corabia Magică pluteşte la Caracal
» Şapte locuri de joacă rase dintr-o lovitură
» Incendiu de proporţii la o fabrică de vopsele
» Război între Ciurel şi Condescu
» Parcul Central din Drobeta Turnu Severin, prădat de hoţi
» Sindicalistul Fluerătoru rămâne după gratii
» Craiova: Furnizarea apei potabile, întreruptă marţi în Craioviţa Nouă
» Guvernul a aprobat suplimentarea Programului “Prima Casă” pentru locuinţele ANL
» Circulaţia rutieră, închisă duminică în centrul Craiovei pentru Crosul Filantropiei
» Craiova: Autorul accidentului din intersecţia de la Spitalul Judeţean, arestat preventiv

Dolj

» Adolescenta cu malnutriţie severă va fi încadrată în grad de handicap
» A lăsat copiii să doarmă şi s-a spânzurat

Gorj

» Un tir cu fân s-a făcut scrum
» O asistentă medicală bolnavă de cancer s-a spânzurat
» Percheziţii la traficanţii de droguri din Gorj şi Vâlcea

Sport

» Fotbal – România – Slovacia, scor 1-1, într-un joc amical
» Fotbal – CS Podari – FC Universitatea Craiova, scor 1-5, într-un joc amical
» FC Universitatea, amical cu CS Podari
» Lobonţ: Decât să revin în fotbalul românesc, mai bine mă retrag
» Tricolorii dau piept cu Slovacia
» Voleibaliştii din Bănie participă la turnee în Ardeal
» România, pe locul şapte în clasamentul pe medalii la CM de scrimă
» Handbalistele de la SCM ies în centru

Bani & Afaceri

» Turcii vor să cucerească piaţa
» Scandalul „Autobuzul“, miză de 11,7 milioane de euro
» Capacitatea parcurilor fotovoltaice din România a crescut de peste şapte ori în prima jumătate a acestui an

Educatie

» Şcolile craiovene şi problemele lor

Magazin

» Reprezentanţele RAR nu lucrează vineri, clienţii cu programări se pot prezenta oricând săptămâna viitoare

Top