21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMenestreli la porţile Casei Băniei

Menestreli la porţile Casei Băniei

Casa Băniei a fost în seara de marţi, 25 iunie, gazda unui concert de muzică veche în cadrul „Orei de muzichie“ susţinut de formaţia „Trei parale“.

Florin Iordan, Daniel-Mircea Pop, Beatrice Iordan, Dinu Petrescu, aceşti menestreli de secol XIX, teleportaţi în zilele noastre au bătut la porţile Casei Băniei, aducând cu ei muzicile din alte vremuri. Fluierul, cavalul, tilinca (un fluier arhaic fără găuri), cobza, drâmba mânuite cu dibăcie de cei de la „Trei parale“ au reconstituit universul muzical de sfârşit de secol XVIII şi început de secol XX.
„Leliţă Săftiţă“, „Chiftilăreasa“, „Lume, lume“, „Ce mult te iubeam“ versuri precum „Grele chinuri m-au cuprins/Că-n mine foc s-a aprins/Hai lume, lume“, „vecinul ce vorbeşte/Spune tot şi ce nu vede“ sau „Inima mea pentru tine/ Rău mă doare, vai de mine“, cântate cu patimă la instrumentele tradiţionale, ce sună în nuanţe care îţi mângâie atât de duios auzul şi inima au cucerit auditoriul craiovean. Melodiile au un parfum de epocă atât de puternic, încât te laşi cuprins de dor de ducă şi te fac să petreci cu cei de la „Trei parale“ pe sub porticurile unei cetăţi medievale. Versurile pline de semnificaţii puse pe acordurile ce răzbat dintr-o cobză, dintr-un fluier şi caval se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – cantor şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite „Spitalul Amorului“. Se adăugă apoi expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea prin diverse culegeri de folclor.
Publicul a pătruns graţie melodiilor interpretate şi în lumea hanurilor şi a cârciumilor, a micilor târguri şi a mahalalelor marilor oraşe, într-o lume eterogenă, formată din români, dar şi din comunităţi de ţigani, greci, armeni, italieni, evrei. În Casa Băniei au sunat atât de armonios piese evreieşti, hore interpretate la cobză, piese care provin „dintr-o lucrare mai târzie de final de secol XIX, o geampara, o piesă ţărănească, melodie care prin structură ne aminteşte de această lume fan fanariotă“, dar şi cântări „înregistrate mai târziu în 1943. Noi am inclus şi astfel de mărturii în proiectele noastre pentru că le considerăm urme ale acestei lumi puţin orientale. Am ales şi cântece realizate din culegeri personale, din secolul XXI, dar care de asemenea ni se păreau că trimit spre acest univers al secolului al XIX -lea“, a mărturisit Florin Iordan, „vinovat“ de crearea acestui univers muzical care ajută o lume de demult să renască în epoca modernă, a playback-ului şi a muzicilor deformate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS