Elveţia, Germania, Austria, Cehia şi Ungaria îşi contabilizează pagubele de zeci de miliarde de euro. Pe ultima sută de metri, autorităţile „refac“ podul de la Feteşti şi alte zone ce vor fi afectate de viitură, lucrările fiind supravegheate de Comandamentul de urgenţă. O strategie aprobată în 2010 prevede că lucrările de prevenire a inundaţiilor se vor termina în 2035, costurile fiind de 17,5 miliarde de euro.
Inundaţiile provocate de viiturile ce vor veni pe Dunăre vor lua prin surprindere autorităţile, în ciuda catastrofelor provocate deja în multe ţări din Europa. În timp ce Elveţia, Germania, Austria, Cehia şi Ungaria îşi contabilizează pagubele de zeci de miliarde de euro, autorităţile române întruneşte Comandamentele de urgenţă, asigurând populaţia că viitura care va ajunge spre sfârşitul săptămânii în România nu va provoca pagube semnificative.
Lovită sistematic de inundaţii în ultimii opt ani, cu pagube care au atins 1,5 miliarde de euro în 2005 şi aproape o jumătate de miliard de euro în 2010, România pare incapabilă să se apere împotriva acestor calamităţi.
Sub ameninţarea iminentelor inundaţii, autorităţile încep abia acum, în al douăsprezecelea ceas, să refacă digul de la Feteşti (şubrezit la ultimele inundaţii), întărindu-l cu o „membrană“ din pietriş şi ramforsat cu piloni metalici. Dacă nu „le iese“, Autostrada Soarelui ar putea fi inundată pe segmentul Feteşti – Cernavodă, iar o conductă de petrol de interes naţional va fi ruptă…
Toate aceste dezastre ar fi putut fi însă evitate dacă oficialii ar fi îndeplinit pas cu pas strategia de prevenire a inundaţiilor, publicată în MO 626 din 6 septembrie 2010 şi care prevedea, printre altele, reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere, aflate în zonele potenţial afectate de inundaţii, lucrări care ar fi trebuit realizate până la începutul anului viitor. Pentru efectuarea restului lucrărilor, autorităţile au răgaz încă… 22 de ani, pentru că perioada de implementare a strategiei este 2010 – 2035.
Costurile, care includ şi relocarea gospodăriilor potenţial în pericol şi achiziţia de terenuri, se ridică la 17,5 miliarde de euro, principalii finanţatori fiind Ministerele Mediului, Finanţelor, Agriculturii, Transporturilor şi Economiei.
Printre măsurile care ar trebui implementate până în 2035 se numără achiziţia terenurilor, inclusiv pentru reconstituirea fondului forestier, şi strămutarea caselor expuse din zonele cu risc crescut de inundaţii (perioada de implementare 2010 – 2029, costuri de 150 de milioane de euro); împăduriri, controlul scurgerilor de pe versanţi, inclusiv al celor din zonele urbane precum canalizarea (perioadă de implementare 2010 – 2035, costuri de 3,3 miliarde de euro); întreţinerea albiilor, realizarea unor conectivităţi laterale a cursurilor de apă (perioada de implementare 2010 – 2035, costuri de trei miliarde de euro), întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor (perioada de implementare 2010 – 2035, costuri de 7,11 miliarde de euro); reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere, aflate în zonele potenţial afectate de inundaţii (perioada de implementare 2020 – 2014, costuri de 663,4 milioane de euro).
Ploile torenţiale au cuprins toată ţara
În aşteptarea acestor realizări ale autorităţilor, cetăţenii trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice şi hidrologice, punându-se la adăpost care cum pot. Codul galben de ploi torenţiale emis ieri de Administraţia Naţională de Meteorologie vizează aproape toate judeţele ţării, începând cu această dimineaţă până mâine, la ora 9.00.
În Oltenia, Transilvania, Maramureş şi în cea mai mare parte a Munteniei şi Moldovei, precum şi în zona de munte se vor semnala averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, trecător cu aspect de vijelie şi căderi de grindină, cantităţile de apă depăşind local 25 l/mp şi izolat 60 – 70 l/mp.
La Baziaş, cote peste media lunii. „Vârful“, aşteptat duminică
Conducerea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor a anunţat, la rândul său, că debitul Dunării la intrarea în ţară este în prezent de 8.500 de metri cubi pe secundă, peste media lunii iunie, de 6.400 mc/secundă, în condiţiile în care viitura a atins la Budapesta, în Ungaria, un maxim de 891 de centimetri, autorităţile ungare estimând însă atenuarea situaţiei.
Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de interne, Radu Stroe, să verifice dacă autorităţile ungare au nevoie de sprijin din partea României, după ce premierul Viktor Orban a decretat situaţie de urgenţă în zonele afectate de inundaţii, de-a lungul Dunării, încă de marţea trecută. Duminică, el a declarat că parlamentul ar putea vota extinderea situaţiei de urgenţă.
„Apele Române“ monitorizează sectoarele de dig unde au fost semnalate infiltraţii în aprilie
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor apreciază că debitul maxim al Dunării în secţiunea Baziaş va fi atins pe 16 iunie, de 10.500 mc/secundă, faţă de 11.900 mc/secundă în urmă cu o lună, când nu au fost înregistrate probleme deosebite.
„Specialiştii din cadrul AN Apele Române monitorizează în teren sectoarele de dig unde au fost semnalate infiltraţii prin şi pe sub portul digului la viitura din aprilie 2013. Ca urmare a propagării viiturii formate pe cursul superior al fluviului Dunărea (pe teritoriul Germaniei şi Austriei), în perioada următoare se vor înregistra creşteri ale debitului şi pe sectorul românesc, cu posibilitatea depăşirii cotelor de apărare. Conform estimărilor Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul fluviului Dunăre la intrarea în ţară va atinge, în intervalul 13-15.06.2013, o valoare maximă estimată la 10.500 mc/s. Menţionăm că această valoare se situează sub valorile maxime de debite înregistrate în intervalul 11-13 aprilie 2013, respectiv de 11.900 mc/s“, estima săptămâna trecută Agenţia Naţională Apele Române.
Ponta: Trebuie luaţi oamenii din casele pe care, Doamne fereşte, le ia apa
Premierul Ponta, care ieri şi astăzi s-a aflat în vizită în Germania şi Slovacia, a cerut autorităţilor locale să nu mai aştepte intervenţia guvernului în caz de situaţii urgente, inclusiv pentru eventuala evacuare a unor persoane în caz de inundaţii. „Există încă mentalitatea că toată lumea stă şi aşteaptă, şi după aceea o să vină guvernul şi o să repare diguri, o să scoată apa din curţile oamenilor. Vreau să vă cer de data asta să gândiţi altfel. Nu băgăm panica în oameni, dar dacă e nevoie de măsuri rapide şi categorice, trebuie să luăm nişte oameni din nişte case care, Doamne fereşte, le ia apa, nu să stăm cu mâinile în sân şi după aia alergăm cu elicopterele după ei să-i scoatem din case! Aveţi toată autoritatea din partea mea să luaţi măsurile necesare“, a spus Ponta, cerând în mod special verificări la digurile din Ialomiţa şi Calafat, unde „mai există încă probleme“. Premierul a spus ieri că guvernul va analiza, în şedinţa de mâine, dacă este nevoie de acordarea unor ajutoare sau chiar de schimbat persoane cu atribuţii în prevenirea inundaţiilor.
Pagubele provocate de inundaţii în Germania – evaluate la miliarde de euro
De două săptămâni, Germania şi alte ţări est-europene se luptă cu ploi şi inundaţii fără precedent. În Germania de Est, relatau ieri din Frankfurt corespondenţii de presă sosiţi la faţa locului, nivelul apelor continua să crească. În ultimele zile, mai bine de 70.000 de pompieri şi peste 11.000 de militari depun eforturi pentru a salva ce se mai poate din calea apelor în continuă creştere. La Magdeburg, apele Elbei, venite din Cehia – afectată şi ea grav de ploi şi inundaţii – au acoperit în ultimele două zile zone întinse ale oraşului. Nivelul apelor ajunsese duminică la 7,45 m, faţă de 2 m în timp normal. În alte regiuni ale Germaniei, în est şi în sud, apele au început să se mai retragă, lăsând în urmă un noroi urât mirositor şi munţi de deşeuri aduse de ape.
Aflat duminică la Halle, preşedintele german Joachim Gauck declara: „E de neimaginat ce avem de făcut în urma dezastrului“, referindu-se la lucrările ce se impun pentru a curăţa zone întregi distruse de ape.
Angela Merkel a intervenit sâmbătă pentru a oferi victimelor evacuate condiţii corespunzătoare de cazare şi hrană. Ministerul german de interne a evaluat pagubele, pentru început, la mai multe miliarde de euro, autorităţile aflându-se în dificultate după ce au constatat că societăţile de asigurare nu pot acoperi decât o parte din ele. Ministrul de finanţe, Wolfgang Schäuble, a anunţat acordarea unui prim ajutor destinat victimelor din zonele în dezastru care, numai în Bavaria, este de 200 de milioane de euro. În spirit de solidaritate, grupul Volkswagen a oferit trei milioane de euro pentru înlocuirea automobilelor distruse de ape şi pentru operaţiuni de transport. Un bilanţ provizoriu al victimelor din Cehia şi Germania se referă la 18 morţi, dintre care zece în Cehia.
Maria Capitaine
