Comisia Europeană propune îmbunătățirea aplicării drepturilor lucrătorilor la liberă circulație

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri care să asigure o mai bună aplicare a legislaţiei UE în domeniul dreptului persoanelor de a lucra în alt stat membru, pentru a-i ajuta astfel pe cetăţeni să îşi exercite drepturile în practică. În prezent, indiferent dacă legislaţia naţională este conformă sau nu cu normele UE, există în continuare problema necunoaşterii acestor din urmă norme de către angajatorii din sectorul public şi privat. Necunoaşterea sau neînţelegerea normelor este o sursă majoră de discriminare pe motive de naţionalitate. Scopul propunerii Comisiei este de a depăşi aceste dificultăţi şi de a contribui la prevenirea discriminării lucrătorilor pe baza naţionalităţii, oferind soluţii practice. 
László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat: „Libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu cheie al pieţei unice a UE. Având în vedere că în acest moment nivelurile şomajului sunt cu mult mai ridicate în anumite state membre faţă de altele, este cu atât mai important să ajutăm persoanele care doresc să lucreze în altă ţară a UE să poată face acest lucru cu uşurinţă. Mobilitatea forţei de muncă este avantajoasă pentru toată lumea: ea aduce beneficii atât economiilor statelor membre, cât şi lucrătorilor în cauză. Această propunere va ajuta lucrătorii să depăşească dificultăţile cu care se confruntă atunci când doresc să lucreze în altă ţară din UE.”
Dacă va fi aprobată de Parlamentul European şi de Consiliu, propunerea va contribui la asigurarea unei aplicări efective şi eficiente a legislaţiei existente. Statele membre vor trebui să creeze puncte de contact naţionale care să ofere informaţii, asistenţă şi consiliere, astfel încât lucrătorii migranţi din UE şi angajatorii să fie mai bine informaţi cu privire la drepturile lor, să ofere căi de atac adecvate la nivel naţional, să permită sindicatelor, ONG-urilor şi altor organizaţii să demareze proceduri administrative sau judiciare în numele lucrătorilor individuali în caz de discriminare, să asigure o informare mai bună a lucrătorilor migranţi din UE şi a angajatorilor în general.
În prezent, 9,5 milioane de persoane, adică 3 % din piaţa forţei de muncă din UE, locuiesc şi muncesc în alt stat membru. Alte 1,2 milioane de persoane locuiesc într-o ţară din UE, dar lucrează în alta. Însă, adeseori, persoanele care doresc să lucreze în altă ţară nu beneficiază de protecţie şi de informaţii în statul membru gazdă şi se pot confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la un loc de muncă sau la avantaje sociale sau în ceea ce priveşte condiţiile lor de lucru. Conform unui sondaj Eurobarometru din septembrie 2011, 15 % din cetăţenii UE nu iau în calcul posibilitatea de a lucra în alt stat membru deoarece consideră că există prea multe obstacole în acest sens. Printre aceste obstacole se numără condiţiile de recrutare diferite, condiţiile de naţionalitate pentru accesul la anumite posturi, condiţiile de lucru diferite în practică (precum remunerarea, perspectivele de carieră şi gradul), problemele legate de accesul la avantaje sociale care sunt supuse unor condiţii mai uşor de îndeplinit de către cetăţenii respectivului stat decât de către cetăţenii UE (de exemplu, condiţia rezidenţei), faptul că experienţa şi calificările profesionale dobândite în alte state membre nu sunt luate în considerare sau sunt luate în considerare în mod diferit.
Pe lângă consecinţele profesionale şi personale pe care aceste obstacole le au asupra persoanelor respective, ele afectează negativ şi integrarea acestora pe piaţa muncii şi în societatea ţării gazdă.