Prostie rentabilă

După numeroase reţete „prescrise“ pentru a ieşi din criză, a mai apărut una, care face apel la prostie, relatează galileo.it. Inedita propunere a fost prezentată într-un studiu realizat de economiştii de la Lund University din Suedia, ale căror concluzii au fost publicate de revista Journal of Management Studies. Oamenii de ştiinţă au formulat teoria „prostiei funcţionale“, care, dacă este aplicată moderat, ar putea contribui în mod considerabil la creşterea eficienţei unui companii. „Noi definim prostia funcţională ca fiind absenţa unei reflecţii critice. Este vorba de o stare de unitate şi consens care descurajează angajaţii unei companii să pună în discuţie deciziile care vin de la nivel înalt. Şi, în mod paradoxal, uneori acest lucru poate ajuta la creşterea productivităţii“, a explicat Mats Alvesson, unul dintre autorii studiului. Oricum, în opinia specialistului suedez, ar putea fi vorba de o armă cu două tăişuri: „funcţională“, pentru că îi face pe angajaţi să se concentreze exclusiv pe activitatea pe care o desfăşoară, şi „proastă“, din cauza problemelor care pot apărea atunci când nu se pun întrebări critice despre ceea ce e de făcut. „Utilizarea pe termen scurt a resurselor intelectuale, aprobarea orbească şi absenţa întrebărilor ar putea îmbunătăţi mecanismul organizatoric al unei companii. Există însă şi riscul să îl destabilizeze“, a mai spus  Alvesson.
În opinia specialiştilor, unele sectoare sunt mai „proaste“ decât altele. Companii care furnizează servicii, altfel spus bunuri intangibile, sau produse de marcă, cum ar fi societăţile de consultanţă şi industria modei, ar fi mai dispuse să aplice „prostia funcţională“. „Această metodă funcţionează mai ales în economiile dominate de mărci, de convingere prin intermediul imaginilor şi a simbolurilor. În companiile de acest tip, este de preferat ca oamenii să aibă o încredere entuziastă în activităţi care nu trebuie să satisfacă direct o trebuinţă“, a mai spus Alvesson.