14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCraiova, între centru şi periferie

Craiova, între centru şi periferie

http:http://www.youtube.com/watch?v=iobaTgln_sc

Bălţi, verdeaţă crescută pe stradă, nămol, gunoaie şi oameni nemulţumiţi. Nu, nu este vorba despre o ţară din lumea a treia. Este localitatea Craiova din România, iar discrepanţa dintre cartierele mărginaşe şi centrul oraşului este imensă.
Centrul oraşului este un loc cu care craiovenii se mândresc. Avem părculeţe, spaţii verzi, canalizare, fântâni, luminiţe şi pretenţii de oraş european. Din păcate, de acest privilegiu se bucură zona centrală. La periferii, ploaia, ninsoarea le fac probleme locatarilor.

Craterele de lângă noi

Doamna Fica locuieşte în cartierul Romaneşti de multă vreme. Are 68 de ani şi s-a plictisit de promisiunile care nu au făcut decât să o amăgească pe ea şi pe vecinii ei. „Mergem cu barca pe aici. Asta e stradă? Să ne facă şi nouă canalizare. Doamna primar ne-a promis că ne face canalizare. Canalizare s-a făcut şi dânsa, şi strada… De la alegeri n-a mai venit nimeni“, povesteşte femeia, supărată. Zona Romaneşti, chiar în apropierea impresionantului Centru Multifuncţional, este dezolantă pentru o localitate cu pretenţii de oraş european. Craterele din străzi strâng apa ploilor, iar pietonii fac slalom ca să le ocolească. Asta fiindcă pe aceste străzi există asfalt.

Ocupanţii curţilor: pisici, câini, şerpi şi apă pluvială

Însă, în alte zone, cum ar fi strada Poienii din cartierul craiovean Catargiu, nici măcar asfalt nu este. Constantin Ungureanu, supărat foc, mărturiseşte că are curtea plină de apă de fiecare dată când plouă. „Plăteşti apa pluvială, dar nu are unde să se ducă. În fiecare zi scot apă din curte cu mătura“, îşi varsă bărbatul amarul. Tot el spune că strada ar apărea în registre ca fiind pietruită. Oamenii nici nu cer altceva; nu-şi doresc asfalt, ci doar o stradă pietruită. „Să pună pietriş! Ni-l luăm de la Jiu, ni-l dă Dumnezeu pe degeaba!“, completează Constantin Ungureanu, mâhnit şi că locatarii trebuie să-şi trimită copiii „la oraş“ în astfel de condiţii: „Avem şi noi copii care merg la şcoală, se duc cu pantofii plini de noroi!“.
Oamenii sunt disperaţi şi spun că, deşi au făcut numeroase apeluri la primărie pentru a rezolva problema noroaielor, nimeni nu-i bagă în seamă. Mariana Amza locuieşte pe aceeaşi stradă şi e o mare iubitoare de animale. „Ia uite, pe ăsta l-am luat de pe stradă“, spune în timp ce arată cu degetul către câinele ei alb. Pe lângă acesta şi alte cinci pisici, femeia mai are în curte apă din plin, la fiecare ploaie. „Sunt cele mai mizere condiţii care pot să existe în ţara asta. Mi-a căzut garajul, mi-a căzut cămara. Am construit ce am mai putut. Casa mea e un burete de apă. Pe mine mă întreabă cineva când cade casa cum o repar?“, se plânge femeia.
Apa pluvială le intră oamenilor în curţi, iar şerpii ies în întâmpinarea lor pe timpul verii. Asta îl deranjează şi pe Cristinel Moraru. „Condiţiile sunt de acum 100 de ani. Noi plătim taxe şi impozite pentru zona a doua a Craiovei. Am prins 20-30 de şerpi“, mărturiseşte bărbatul. Supărarea pe autorităţi persistă şi în sufletul acestui om, care şi-a pus oarecare speranţe în promisiuni. „După ce s-au câştigat alegerile, timp de patru ani nu ne mai bagă nimeni în seamă. Vreau să ştiu şi eu, primăria cu ce este penalizată? Vrem să trăim în condiţii din 2013, exact ce ni s-a promis. Craiova e şi cea din centru, Craiova e şi cea de aici!“, conchide Cristinel Moraru.

„Aşa de greu e să vii să dai cu pietriş?“

În centru, lucrurile au o tentă mai luminoasă. Oamenii sunt mulţumiţi de spaţiile verzi, de parcări, de felul în care arată centrul Craiovei şi se simt mai europeni. „Îmi plac parcările, micşorarea trotuarelor e o treabă bună. Dar s-au defrişat pe aici nişte pomi, aveau şi ei nişte ani… Nu ştiu ce dracu’ or fi avut cu ei“, remarcă „un necunoscut“, aşa cum a dorit să se intituleze domnul cu care am stat de vorbă. Ştie şi el, ca toţi ceilalţi, că există probleme legate de canalizare la periferii.
Avantajele celor care locuiesc în centru sunt că au tot ce le trebuie la o aruncătură de băţ. Maria Lozan spune că „centrul este frumos, curat, întreţinut, la fel şi gazoanele şi părculeţele“. O altă femeie, Stela Birovescu, profesoară de meserie, aude discuţia şi cere să vorbească: „Vara pare un oraş occidental, cu oameni detaşaţi, copii mulţi care se joacă. Îmi place ce s-a făcut pentru centrul nostru“. Nu se opreşte aici, însă: „Eu locuiesc de patru ani în Bariera Vâlcii, fără pic de asfalt, utilităţi, şi lucrurile demarează foarte greu. Acum au început ceva ce seamănă a canalizare pe strada Toamnei. Avem un magazin sătesc. E un contrast izbitor între centru şi periferie. Plecând din oraş, ai impresia că te duci la ţară, dar şi la ţară am înţeles că sunt mai multe zone asfaltate decât la noi“, face femeia o comparaţie. Intervenţia ei se încheie simplu: „Aşa de greu e să vii să dai cu un pietriş?“.
Toţi aceşti oameni, şi mulţi alţii, plătesc taxe şi impozite la administraţia locală. Cu toţii sunt cetăţeni ai Craiovei şi ar trebui să fie trataţi în mod egal, dar nu toţi trăiesc la aceleaşi standarde. Povestea lor este a celor care, de ani întregi, se agaţă de speranţe şi de promisiuni, cu gândul că, într-o bună zi, vor avea şi ei parte de un trai decent care se rezumă, de cele mai multe ori, la o stradă asfaltată.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS