Lovitură de teatru sau de culise în scandalul porumbului infestat cu aflatoxină, deţinut de firma Cerealcom patronată de Mihai Anghel (foto). Analiza finală efectuată de laboratorul naţional de la Bucureşti arată că nivelul de contaminare a porumbului este mai mic decât cel stabilit de laboratorul din Craiova.
Scandalul dintre Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) Dolj şi omul de afaceri Mihai Anghel a izbucnit la sfârşitul lunii trecute, după ce analiza de laborator efectuată de DSV a indicat o contaminare masivă cu aflatoxină B1 a unei cantităţi de 11.000 de tone de porumb depozitat în silozul Cerealcom de la Băileşti. Rezultatul a indicat o cantitate de 21,9 micrograme/kg, în condiţiile în care normele de securitate alimentară prevăd un prag maxim de 5 micrograme/kg pentru consumul uman şi 20 micrograme/kg pentru consumul animal. Deci, potrivit analizei efectuate în laboratorul DSV de la Craiova, limita de contaminare pentru consumul uman fusese depăşită de peste patru ori. Mihai Anghel a contestat zgomotos analiza de laborator şi, aşa cum îi dă dreptul legea, a efectuat şi el una proprie, la un laborator ales de el. Rezultatul a fost diametral opus, analiza arătând că aflatoxina B1 lipseşte cu desăvârşire. DSV a precizat că se impune realizarea şi celei de-a treia analize, cea de referinţă, spunând că, oricum, laboratorul ales de Anghel nu este acreditat la nivel naţional. Potrivit lui Andrei Butaru, cel care trebuia să plătească analiza probei de referinţă era Mihai Anghel. Acesta însă s-a dus peste oficialii DSV Dolj cu o casă de avocatură, spunând că le va cere daune de un milion de euro pentru prejudiciul de imagine adus şi pentru că i-au pus sechestru pe porumbul suspectat de contaminare cu aflatoxină.
Butaru: Dacă ieşea sub 5 micrograme/kg, ceream comisie paritară
Săptămâna trecută, DSV Dolj a trimis proba decisivă la Laboratorul Sanitar-Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, iar ieri a venit rezultatul care i-a lăsat cu gura căscată. Potrivit buletinului de analiză, porumbul lui Mihai Anghel este infestat cu aflatoxină într-o concentraţie de 6,05 micrograme/kg faţă de 21,9 micrograme/kg cât ieşise la Craiova. Asta înseamnă o contaminare puţin peste limita maximă admisă consumului uman şi mult sub cea admisă pentru consumul animal, deci Cerealcom va putea comercializa cele 11.000 de tone de porumb ca hrană pentru animale, dar nu şi pentru oameni. Analiza finală a căzut ca un trăsnet la Craiova. Directorul DSV, Andrei Butaru, a declarat că niciodată de când lucrează în domeniu nu i s-a întâmplat ca rezultatul efectuat de laboratorul de la Craiova să fie infirmat de cel din Bucureşti.
„Nu mi-a venit nici o analiză întoarsă de când lucrez aici. Este surprinzător ce s-a întâmplat şi este păcat de efortul colegilor de la laboratorul nostru. La proba lucrată de noi am făcut analiza de trei ori, deci nu avea cum să iasă acest rezultat la Bucureşti. Dacă vreţi o explicaţie oficială, atunci pot spune că este posibil ca noi să fi nimerit un eşantion cu o încărcătură de ciupercă mai mare, iar cei de la Bucureşti nu. Dacă rezultatul ieşea sub 5 micrograme/kg, deci era declarat bun pentru consumul uman, atunci aş fi cerut înfiinţarea unei comisii paritare. Acest control a fost făcut în cadrul programului strategic naţional. Noi am mai făcut controale la Cerealcom la sfârşitul anului trecut şi a ieşit şi atunci aflatoxină, dar sub limita maximă. Scopul controalelor a fost să testăm materia primă pentru consum uman. Mâine (miercuri – n.r.) vom notifica firma despre rezultatul final şi acum poate să-l vândă pentru consum animal sau pentru bioetanol. Posibil să continue şi procesul cu care ne-a ameninţat“, a declarat Butaru.
Întrebat dacă vor mai efectua controale şi la alte silozuri ale Cerealcom, directorul DSV Dolj a spus că acestea se fac periodic, dar că nu pot acoperi întreaga cantitate. „Noi nu putem analiza nonstop tot şi pe toată lumea. În nici o ţară civilizată nu se poate acest lucru. De aceea, principalul responsabil de calitatea produselor este vânzătorul, pentru că beneficiarul îl poate prinde cu marfa contaminată. Dacă vinde un produs contaminat, acest lucru se poate întoarce împotriva lui“, a spus Butaru. Concret, o firmă care nu ar avea buletine proprii de analiză corecte ar vinde altei firme, iar DSV ar putea descoperi acea cantitate în depozitul beneficiarului, fie la un control, fie la sesizarea beneficiarului care şi-ar face propria analiză pentru a fi sigur de ceea ce cumpără. Şi atunci marfa ar fi sechestrată, iar beneficiarul păgubit s-ar întoarce împotriva vânzătorului pentru recuperarea prejudiciului.
Contactat telefonic, Mihai Anghel a apucat să spună doar atât, în timp ce se îmbarca în avion: „Bravo, domn’e, bravo! Sunt buni de plată!“.
