Arhitectul Dorin Ştefan vrea să împlinească visul lui Brâncuşi

Cunoscutul arhitect român Dorin Ştefan a prezentat vineri, la Craiova, cele două proiecte mari pe care autorităţile judeţene speră să le implementeze. Este vorba despre pavilionul Constantin Brâncuşi, care ar urma să fie amplasat în curtea Muzeului de Artă şi despre centrul acvatic de pe strada General Dragalina, ambele fiind evaluate la câteva zeci de milioane de euro.
Invitat de Uniunea Arhitecţilor din România, filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia, Dorin Ştefan a vorbit în faţa unui auditoriu ales despre arhitectură, tendinţe şi a povestit cum au luat naştere cele două proiecte. Arhitectul a făcut introducerea la pavilion vorbind despre legăturile lui Constantin Brâncuşi cu un maharajah din India, care i-ar fi comandat realizarea unui templu. Ştefan a spus că prin acest pavilion a dorit să realizeze un vis neîmplinit al marelui sculptor. „Tot gândindu-mă la acest vis nerealizat al lui Brâncuşi, am realizat un concept în care, într-un cub de sticlă, am putea realiza un ou de sticlă şi în interior «pasărea în văzduh». Acesta este contextul în care, în 2010, m-am dus cu această machetă la Budapesta, unde a avut loc o expoziţie europeană cu machete de concept. Am auzit recent că Ordinul Arhitecţilor din România ar fi întrebat de ce nu s-a făcut un concurs pentru extinderea pavilionului Muzeului de Artă. Practic, ce s-a făcut aici este o achiziţie a unui obiect de artă care exista. Nu puteai face un concurs pentru un concept care deja există. Vă spuneam despre templu. Am stat să mă gândesc ce a vrut să spună Brâncuşi. El spunea că arhitectura este sculptură locuită. Acest concept merge în acest sens. Este important ca noi, arhitecţii, să venim cu gesturi culturale pe care să le scoatem în faţă societăţii. Am făcut un proiect pentru pavilionul României la expoziţia mondială din China din 2010. Mă gândeam că România ar trebui să profite de fascinaţia Brâncuşi şi să o exploateze. Dintr-un context mai mult administrativ, proiectul nu s-a realizat, dar a conţinut elementele pe care le are pavilionul. În interior ar fi existat o coajă complet opacă şi pe jos un acces într-o spirală intersectată. În mijloc am fi realizat o hologramă cu pasărea în văzduh. Sigur, exista oglinda de apă, care era undeva şi în gândul maharajahului. Discuţiile cu Brâncuşi erau cum ar fi putut fi realizat fizic ca un ou gigant să poată sta pe o pajişte de iarbă. Aceste elemente am încercat să le aduc în acest proiect. Încet, am ajuns să-l aşez în noul context. O serie de elemente ştiute sau descoperite m-au determinat să mă automotivez şi să-mi găsesc argumente prin care acest concept al pavilionului să stea în curtea Muzeului de Artă“, a spus Dorin Ştefan.
Legat de centrul acvatic, arhitecul a prezentat proiectul planşă cu planşă şi a vorbit despre conceptul de „infinity pool“ care îl defineşte, concept care presupune un circuit continuu al apei.