Blocul Casa Albă, clădirea fostului hotel New York, blocurile de locuinţe situate pe strada Nanterre sunt printre primele clădiri din Craiova care riscă să se prăbuşească în cazul unui cutremur precum cel din 1977. Alte câteva sute de imobile sunt vulnerabile în cazul unui seism.
Specialiştii spun că toate clădirile care nu au o structură din beton armat şi sunt ridicate în perioada anilor ‘60-‘70 vor fi serios afectate de un seism. Acestea sunt clădiri foarte vechi, au în spate zeci şi zeci de ani, iar unele nici nu au fost consolidate după cutremurul din 1977. Cu cât trec mai mulţi ani şi nu sunt consolidate, cu atât este mai mare riscul de prăbuşire.
De ce este Casa Albă printre clădirile cu un grad ridicat de prăbuşire? Clădirea a fost construită în anii 1920-1922, când folosirea betonului armat în construcţii era rară. Din întreaga clădire, care se întinde pe zeci de metri pătraţi, doar planşeele sunt din beton armat. În plus, imobilul nu are rosturi de tasare între corpurile care îl formează.
Într-o situaţie mult mai gravă se află în acest moment clădirea fostului hotel New York, (hotel Geblescu, care avea la parter cofetăria Borănescu). Imobilul a fost construit în anii 1900 de un mare boier craiovean, Geblescu, şi a fost renovat mai târziu de un ardelean îmbogăţit în America, Nicolae Dragomir. „La acest imobil, elementele de beton armat sunt inexistente.
În componenţa lui este numai zidărie. Nu s-a făcut niciodată o consolidare serioasă, nici măcar după cutremurul din 1977, aşa cum s-a întâmplat la alte clădiri“, a explicat arhitect Marcel Berendei.
Între clădirile emblematice ale Băniei, Colegiul „Carol I“ este la rândul lui pe lista neagră a celor care riscă să fie puternic avariate în cazul unui cutremur, la fel ca şi fostul Palat Administrativ, ocupat azi de Prefectura Dolj, dar şi clădirea Primăriei Craiova.
Între imobilele private, au soarta pecetluită clădiri precum Hanul Puţureanu, Casa Dianu (consolidată parţial), Casa Caleţeanu (în care s-a păstrat ani buni steagul Revoluţiei de la 1821).
La fel de afectate vor fi şi clădirile supraetajate (blocurile) construite după metodele anilor ‘60-‘70, când tehnologia de folosire a betonului armat la clădiri nu era aplicată pe scară largă.
O clădire mai solidă
Nu acelaşi destin l-ar avea, în cazul unui cutremur, Palatul Ramuri, actualul Muzeu de Ştiinţele Naturii, situat pe strada Popa Şapcă. „Această clădire are o structură rezistentă. Să nu uităm că aici au funcţionat o revistă şi o tipografie, care erau bine adăpostite. Imobilul a fost bine consolidat şi ulterior, ceea ce îl poate menţine în picioare fără probleme la un eventual cutremur“, a explicat arhitectul Marcel Berendei.
Brazda lui Novac, cel mai sigur cartier
Un eventual cutremur de 7-8 grade pe scara Richter ar afecta clădirile din oraşul Craiova, fie ele case vechi sau blocuri, şi în funcţie de cartierul în care sunt amplasate. Cea mai afectată zonă a oraşului ar fi cea sudică, cartiere precum 1 Mai, Brestei, Romaneşti, unde solul este mult mai nisipos, fiind în această situaţie cele mai vulnerabile. În schimb, cea mai sigură parte a oraşului este cartierul Brazda lui Novac, Piaţa Gării.
Dezastrul din 1977
Cutremurul din 1977 s-a produs pe 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a durat circa 56 de secunde. A făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București, unde s-au prăbușit peste 33 de clădiri și blocuri mari.
Risc seismic
În municipiul Craiova, nici o clădire nu este marcată cu bulină roşie, deoarece nu se încadrează în clasa I, cu risc seismic ridicat. Clădirile vechi ale municipiului, construite înainte de 1970, se încadrează în clasa a II-a şi a III-a de risc.
