Înfometaţi de criză

Supraponderabilitatea pare să fie una dintre principalele consecinţe negative ale crizei, relatează adnkronos.it. Din câte se pare, situaţia economică dificilă contribuie la creşterea senzaţiei de foame şi îl determină pe individ să consume o cantitate mai mare de mâncăruri calorice. În opinia cercetătorilor de la Universitatea din Miami, ale căror concluzii au fost publicate în Psychological Science, stresul fizic şi mental influenţează în mod considerabil comportamentul alimentar. Cercetătorii au demonstrat că este suficient ca oamenii să fie expuşi la o serie de mesaje pesimiste ca să mănânce mai mult şi mai prost.
Potrivit specialiştilor, este vorba de o modalitate specifică lumii animale, unde indivizii îşi adaptează comportamentul la mediul extern. În situaţiile de viaţă foarte competitive, unde resursele sunt rare, sunt preferate comportamentele care permit beneficii pe termen scurt. În schimb, atunci când situaţiile sunt pozitive, indivizii adoptă strategii productive pe termen lung. Pentru a-şi confirma teoria, cercetătorii au comparat comportamentul a două grupuri de persoane, cărora le-au fost prezentate postere pe care erau afişate cuvinte neutre sau cu o tendinţă negativă  (aversiune, supravieţuire, sărăcie etc). Voluntarii care priviseră cuvintele negative au mâncat după aceea o cantitate mai mare de alimente, orientându-se spre mâncărurile grase. Studiul demonstrează în acelaşi timp şi faptul că alegerea alimentelor cu un conţinut caloric ridicat este legată de necesitatea de a simţi pentru mai mult timp senzaţia de saţietate. Rezultatele testului demonstrează că simpla percepţie a dificultăţilor poate fi suficientă pentru orientarea comportamentelor alimentare, după cum afirmă Juliano Laran şi Anthony Salerno, psihologi la Universitatea din Miami şi, în acelaşi timp, principalii coordonatori ai studiului.