Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Ion Călinoiu, nu ascunde faptul că îşi doreşte o candidatură la şefia viitoarei regiuni Oltenia. Într-un interviu acordat GdS, acesta a vorbit despre care ar trebui să fie priorităţile unei administraţii regionale şi despre potenţialul de dezvoltare turistică al Olteniei, pornind de la zona montană Rânca şi de la Transalpina.
GdS: Deschiderea filialei Oltenia a Institutului Cultural Român a răscolit multe orgolii la Craiova. De ce la Târgu Jiu şi nu la Craiova? Ce are Gorjul în plus faţă de Dolj sau Doljul în minus faţă de Gorj dacă s-a înfiinţat prima filială a ICR Oltenia la Târgu Jiu? La inaugurare nu a fost prezent decât şeful CJ Vâlcea.
Ion Călinoiu: Mă surpinde faptul că la Craiova au apărut discuții pe această temă, conform celor spuse de dumneavoastră. Vreau să vă spun că la inaugurarea de la Târgu Jiu a ICR Oltenia au fost invitați să participe toți președinții de consilii județene din regiunea Oltenia, inclusiv președintele Consiliului Județean Hunedoara. Mai mult decât atât, personal i-am contactat telefonic pentru a-i invita la eveniment. Deci, așa-zisele nemulțumiri sunt, după părerea mea, simple zvonuri, iar dacă acestea există, sunt nefondate. Întotdeauna am avut o bună colaborare și un dialog deschis cu colegii mei de la Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Olt, dar și din celelalte județe ale țării. Cu toții au fost deschiși față de inaugurarea ICR la Târgu Jiu, iar decizia finală de a deschide filiala Oltenia aici aparține strict reprezentanților Institutului Cultural Român. Niciodată nu s-a pus în discuție ce are Gorjul în plus sau în minus față de Dolj.
GdS: Poate fi Gorjul, din perspectiva regionalizării, măcar capitala culturală a viitoarei regiuni Oltenia? Sau poate candida şi la titlul de pol economic al Olteniei, având în vedere sediul CEO de la Târgu Jiu?
I.C.: Noua organizare administrativă a țării va aduce multe modificări. Fiecare județ are punctele lui tari, dar și puncte slabe. Dintotdeauna Gorjul, ca industrie, prin specificul predominant de minerit și energie, a fost considerat inima energetică a țării. Am reușit să aducem sediul Complexului Energetic Oltenia la Târgu Jiu, argumentele fiind de necontestat în acest sens. Iar din punct de vedere cultural, avem multe tradiții păstrate intacte în timp, aici este locul de baștină al titanului de la Hobița, sculptorul Constantin Brâncuși, al cărui nume s-a transformat într-un brand de țară. Dar vă spun mai mult decât atât. Gorjul are potenţial de a deveni capitală culturală europeană, dacă mergem pe exemplul Sibiului. Şanse pentru a deveni o capitală culturală sau economică a regiunii din care va face parte poate avea orice județ.
GdS: De fapt, ce li se propune locuitorilor Olteniei prin regionalizare: o suprastructură prin care să fie mărit aparatul birocratic? Se vorbea de un model mai fiabil de atragere de fonduri europene, prin intermediul unei construcţii administrative flexibile. Sunt doar vorbe sau e capabilă administraţia de reformare?
I.C.: Cetățenilor li se propune în fond o variantă administrativă de relansare economică. Atragerea fondurilor europene este vitală, or noi, la acest capitol, înregistrăm restanțe enorme. Acesta este principalul rol al regiunilor, acela de a crea posibilitatea atragerii de fonduri europene. Este cea mai viabilă variantă de a crea noi locuri de muncă. Descentralizarea va fi cheia reformei administrative. Avem exemplul euroregiunilor, unde, din punct de vedere economic, există o dezvoltare echilibrată, fără diferențe de la o euroregiune la alta.
GdS: Ce va însemna regiunea Oltenia în context naţional şi pe ce s-ar putea axa strategia de dezvoltare a zonei în ansamblu, dar şi a fiecărui judeţ?
I.C.: Eu aș plasa noile regiuni care se vor forma nu doar în context național, ci și în context european. Faptul că suntem stat membru al Uniunii Europene ne aduce multe perspective de dezvoltare. Trebuie să ne canalizăm optica administrativă și economică pe alternativele unei dezvoltări durabile. Crearea de locuri de muncă nu se poate face sub nici o formă cu măsuri pe termen scurt și mediu. Este de la sine înțeles faptul că problemele naționale majore de ordin economic, cultural, administrativ vor fi și principalele capitole pe care se va axa și dezvoltarea Regiunii Oltenia. Guvernul gândește o descentralizare reală în beneficiul cetățeanului. Dacă, în momentul de față, v-aș da un răspuns privind strategia fiecărui județ, nu ar fi fair-play față de omologii mei din județele respective. Însă, strategia de dezvoltare a Regiunii Oltenia ar putea fi concepută prin însumarea strategiilor fiecărui județ. Modelul există deja la nivelul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, şi mă refer aici la actuala formă a regiunii de sud-vest de dezvoltare economică.
GdS: Ar putea da Gorjul viitorul guvernator al regiunii Oltenia sau pe viitorul preşedinte al Consiliului Regional?
I.C.: În momentul de față, cred că oricare din județele Olteniei are șanse de a da un guvernator sau un președinte de Consiliu Regional.
GdS: Sunteţi interesat de o candidatură la şefia viitoarei regiuni Oltenia?
I.C.: În primul rând, regionalizarea trebuie să-și atingă scopul pentru care a fost gândită: eliminarea birocrației, descentralizarea reală, apropierea autorităților față de cetățeni, dezvoltarea echilibrată a zonelor astfel încât să nu existe zone bogate și zone sărace. Vor lua naștere unități administrative ca și corespondent al euroregiunilor, pentru accesarea fondurilor europene într-un procent avantajos pentru noi, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. La momentul potrivit, cu siguranță că voi intra în competiţie. Până atunci mai sunt multe de făcut: referendumul pentru modificarea Constituției, regionalizarea fiind unul dintre capitole.
GdS: Domnul Prioteasa nu şi-a ascuns intenţia de a ocupa funcţia respectivă? Cât de mult contează CV-ul şi cât de mult contează susţinerea USL pentru o candidatură la conducerea regiunii?
I.C.: Contează cel mai mult susținerea oamenilor. Dacă oamenii te vor și te aleg, înseamnă că a contat în egală măsură atât CV-ul, cât și susținerea politică. Cât privește intenția clară a colegului meu de la Dolj de a candida pentru funcția de guvernator al regiunii, spun că este o reacție absolut firească. Este o provocare, iar în politică oamenii sunt competitivi.
GdS: Cine ar trebui să fie preşedintele regiunii, raportat la numărul de locuitori?
I.C.: Nu trebuie să căutăm avantaje și dezavantaje. Trebuie să măsurăm lucrurile cu echilibru și raţional. Deja mergeți prea departe cu întrebarea, iar trimiterea dumneavoastră la criteriul de raportare la numărul de locuitori m-ar duce către un răspuns ce nu ar fi tocmai corect față de președinții de consilii județene cu număr de locuitori mai mic. Regiunea Oltenia va cuprinde toate judeţele, indiferent de numărul de locuitori.
GdS: Vor trăi mai bine locuitorii Olteniei în noua formă de organizare administrativă? Oamenii sunt pentru regionalizare, ştiu despre ce este vorba? E nevoie de o dezbatere publică serioasă, înainte de a propune acest proiect?
I.C.: Ne vom confrunta cu două transformări: administrativă și teritorială, de magnitudine, și nu încape îndoială că va fi nevoie de dezbateri publice. După cum bine știți, ne aflăm în procesul de creionare a regionalizării, nu este definitivată. Repet, vor fi organizate dezbateri publice, în care ne vom implica cu toată resposabilitatea, iar opiniile cetățenilor vor fi luate în calcul. Spun acest lucru pentru că vom trece prin această experiență împreună.
GdS: Cu sau fără administraţie regională, pe ce loc în Oltenia ar trebui să se situeze Gorjul ca potenţial de dezvoltare?
I.C.: Regiunea Oltenia ar trebui să aibă potențialul economic, turistic etc. exploatat la maximum. Competiția constă în valorificarea potențialului fiecărui județ, pentru că fiecare județ are capacităţi și oportunități specifice.
GdS: Politicienii au promis locuri de muncă şi investiţii la alegerile locale şi, mai ales, la cele parlamentare? Vorbe fără acoperire sau există şi fapte?
I.C.: Dacă ați amintit de alegeri, vă spun ceea ce s-a spus și oamenilor atunci. De fapt, un lucru ce ne caracterizează: ne-am ținut de cuvânt! Și zic că o să ne ținem de cuvânt în continuare. Așa că vorbim de fapte, nu de vorbe. Regionalizarea va conduce cu adevărat la reformă în toate domeniile și, deci, vor fi create locuri de muncă.
GdS: Transalpina va fi premiată la Paris. De ce i-aţi cedat locul premierului la festivitatea de înmânare a distincţiei? Prietenul la nevoie se cunoaşte?
I.C.: Este adevărat. Forumul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă de la Paris ne-a înștiințat despre nominalizarea pentru premiul de excelență pentru Transalpina. După corespondența purtată cu organizatorii, s-a propus ca înmânarea premiului să se facă premierului Victor Ponta. Propunerea a venit din partea dumnealor. Și mi se pare foarte corect, pentru că, în fapt, nu vorbim doar de reprezentarea și promovarea Gorjului, ci atunci când spunem Transalpina vorbim de promovarea imaginii României.
GdS: Se vorbeşte în mediul politic despre susţinerea de care vă bucuraţi la nivel central (în partid şi în administraţie) pentru o candidatură la şefia viitoarei regiuni? Gorjenii nu s-au prea bătut la funcţii în administraţia centrală.
I.C.: Gorjul a dat primul-ministru, asta spune foarte multe. Cred că nu trebuie să dai o bătălie pentru a ocupa un anumit număr de posturi și funcții în administrația publică centrală. Nu acesta este scopul organizației de la Gorj, de „a se bate“ pentru asta. Noi ne-am axat pe promovarea specialiștilor, indiferent de domenii, pe criteriul competenței. Vizavi de susținere, am fost și sunt susținut de gorjeni, fapt pentru care le mulțumesc și pe această cale.
GdS: Ce înseamnă Transalpina şi Rânca pentru Gorj şi pentru Oltenia şi ce va trebui să însemne în contextul regionalizării?
I.C.: Transalpina este una dintre zonele europene cu potențial de dezvoltare durabilă nu doar pentru Gorj, ci și pentru celelalte județe pe care cea mai înaltă șosea din România le străbate. Dorim să punem în lumină aspectele pozitive din România. Pentru Oltenia, Transalpina este un punct forte în promovarea turismului în concordanță cu cerințele factorului social prin oportunitatea creării de locuri de muncă și, deci, de dezvoltare economică.
GdS: Ce investiţii sau ce proiecte sunt în aşteptare pentru zona Rânca şi pentru dezvoltarea Transalpinei?
I.C.: Pe agenda de lucru a Consiliului Judeţean Gorj am foarte multe lucruri de realizat privind Transalpina. Crearea unui muzeu etnografic, continuarea investițiilor începute și tragerea altora noi și, cel mai important, obţinerea rangului de staţiune turistică pentru zona Rânca. Iar din acest punct vor porni multe alte proiecte comune, ce vor fi finalizate prin buna colaborare cu administrațiile locale din Baia de Fier și Novaci, cele două localități pe raza cărora se află zona Rânca.
GdS: Care ar trebui să fie priorităţile administraţiei regionale?
I.C.: Prioritatea admi-nistrației publice regionale va păstra aceeași linie: binele cetățeanului. Lucrăm în slujba oamenilor, cu și pentru oameni. Priorități – indiscutabil crearea locurilor de muncă, dezvoltarea economică, promovarea, crearea unui circuit administrativ mult mai fiabil pentru accesul cetățeanului către administrația publică. Acesta este esențialul.
GdS: Ce ar trebui să fie pe emblema viitoarei regiuni Oltenia? Mihai Viteazul, Brâncuşi, leul, Poarta Sărutului, un simbol pentru minerit şi energie? E loc pentru toate orgoliile şi patriotismul local într-o administraţie regională?
I.C.: Eu zic că regiunea Oltenia ar trebui să fie propriul ei simbol. Un cumul, o chintesență a valorilor cele mai mari, care să fie reprezentativ pentru toți oltenii. Da, mă gândesc că vor fi create o stemă și un steag reprezentative pentru regiunea Oltenia. Orgoliile, dacă vor exista, se vor stinge, patriotismul local a deveni patriotism regional, trebuie să învățăm să avem o gândire de perspectivă. Înţeleg că aceasta este ultima întrebare și, dacă tot am ajuns la final, vreau să îi asigur pe cititorii Gazetei de Sud de toată deschiderea mea în exercitarea actului administrativ.
