Deţinând şi funcţia de vicepreşedinte al PNL Craiova, Cătălin Resceanu e unul dintre cei mai tineri directori din administraţia locală a municipiului. A fost numit în postul de director al SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL cu aproximativ cinci luni în urmă. Într-un interviu acordat cotidianului nostru, el a prezentat ceea ce doreşte să realizeze în pieţele municipiului în perioada următoare.
GdS: Care era situaţia la această firmă din subordinea municipalităţii când aţi preluat funcţia de director al SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL?
C.R.: Financiar, situaţia era foarte proastă. Am găsit o pierdere de circa 450.000 de lei, plus plăţi nefăcute de câteva luni. Am reuşit într-o perioadă relativ scurtă să măresc încasările, ba chiar să le triplez în unele pieţe, iar cu plăţile chiar am ajuns la zi la un moment dat.
În Piaţa Centrală, de exemplu, până în august (vara fiind o perioadă ceva mai slabă decât primăvara şi toamna), încasările zilnice de la comercianţi ajunseseră la 1.400 – 1.600 lei/zi, fără a depăşi vreodată 1.700 lei/zi. Am reuşit să le duc până la 4.500 – 4.700 de lei/zi, în condiţiile în care nu au scăzut niciodată sub 2.400 lei/zi de când am venit eu.
GdS: Cum aţi reuşit să creşteţi aceste încasări?
C.R.: Mai întâi am făcut o reorganizare, pentru că era haos. Orice îi întrebam pe oameni, nimeni nu ştia să răspundă, pentru că nimeni nu ştia exact cu ce trebuie să se ocupe fiecare departament. Am ajuns la concluzia că mulţi dintre angajaţi nu erau aici ca să muncească, ci doar ca să ia un salariu… Apoi am trecut la reorganizarea pieţelor, în sensul sectorizării acestora.
GdS: De ce era necesară această sectorizare şi în ce pieţe aţi aplicat-o?
C.R.: În privinţa necesităţii acestei măsuri, o să vă răspund cu un exemplu: piaţa din 1 Mai, de la Spitalul Județean, era o piaţă închisă, care nu mai mergea deloc. Şi nu mai mergea pentru că a venit nu-ştiu-cine cu ideea de a pune florăriile în faţă. Tot comerţul de la mesele situate în spatele acestora a murit. Comercianţii au plecat pentru că era clar că n-o să poată nimeni să ajungă la ei. Potenţialii clienţi nu puteau nici măcar să-i vadă din cauza florilor. Mai mult, cei care vindeau flori în partea din faţă îşi făcuseră nişte coverci din lemn şi cârpe, care făceau să nu se mai vadă restul pieţei. A trebuit să-i mutăm pe florari de acolo – le-am pus tonete şi i-am instalat pe partea dreaptă a pieţei, în partea din faţă am pus mesele până lângă trotuar, iar acum piaţa e plină de comercianţi. Prin această reorganizare s-au creat, aşadar, mai multe locuri în respectiva piaţă.
O mică reorganizare am făcut şi în piaţa de la BIG-ul Nou, din Craioviţa Nouă. Dar acolo urmează să facem mai multe modificări. Vreau ca în 2013 să închidem perimetral această piaţă, să închidem partea din spate, să dăm mai multor oameni şansa să vândă acolo în condiţii civilizate. Practic, la BIG va apărea astfel o nouă hală.
Apoi, cum e piaţa de la BIG aş vrea să facem şi piaţa de la Orizont, pe care vreau să o închidem perimetral, în aşa fel încât în centru să fie mese, iar pe laturi să fie spaţii comerciale.
Şi pentru piaţa din Brazdă intenţionez o închidere perimetrală, care să ajungă până la spaţiile noastre – cele galbene – din spatele pieţei. Astfel, suprafaţa de vânzare va creşte – mă refer la sectorul de legume şi fructe.
GdS: În ultimii ani se vorbea de mai multe investiţii de amploare ale Societăţii de Pieţe şi Târguri din Craiova. Printre acestea era şi aşa-numita Piaţă OZN din 1 Mai, poreclită astfel după forma sa, asemănătoare unei farfurii zburătoare. Se mai face această piaţă?
C.R.: Mie mi s-a părut o investiţie proastă, în sensul că se ridica o construcţie, evaluată la 2,5 milioane de lei – o sumă enormă cu care nu se făcea mare lucru. În sensul că se dorea construirea unui etaj, dar care nu era peste toată suprafaţa, ci doar pe 30% din suprafaţa totală, iar acolo se crea spaţiu pentru… două fast-food-uri! Mi se pare aberant să cheltuieşti un milion de lei în plus ca să faci etaj la hală doar pentru două fast-food-uri… Păi, acest milion nu s-ar recupera niciodată din chiria fast-food-urilor. De aceea piaţa de la Spital se va face, dar pe alt proiect, nu acela! Va fi mult mai ieftină.
Şi în Rovine suntem în stadiul de proiectare a unei pieţe moderne. Acolo, însă, e o suprafaţă mult mai mică.
În plus, în Piaţa Centrală vreau să schimb toate mesele din ciment, urmând să le fac din tablă, de 2 m pe 1 m, cu loc de depozitare sub tejghea. Mesele vor fi făcute de noi, cumpărând doar materialele, pentru că e mai ieftin aşa. Uşor-uşor, vreau să schimbăm astfel toate mesele de ciment din toate pieţele. În felul acesta, şi comercianţii vor fi avantajaţi, pentru că vor avea unde să-şi ţină marfa.
GdS: Altă problemă a Craiovei e lipsa unui târg de săptămână adecvat. Aţi avut un teren potrivit pentru un nou târg, situat între Tancodrom şi Cimitirul Nord, dar Primăria Craiova a decis să facă acolo un nou spital municipal. În aceste condiţii, cum veţi rezolva problema târgului?
C.R.: Târgul de săptămână e un subiect delicat în momentul ăsta. Actualul târg din Romaneşti urmează să se mute de acolo, aşa că nu prea mai are sens să investim în el. Pentru altul nou avem în vedere mai multe locaţii, să vedem pe care dintre ele o s-o alegem. Oricum, promit că o să fie unul dintre cele mai frumoase târguri de săptămână care au fost vreodată în Craiova.
GdS: Are Craiova nevoie de o piaţă de gros pentru legume şi fructe?
C.R.: Da, e prevăzută în noul târg şi va fi spectaculoasă. Dar n-aş vrea să dau mai multe amănunte despre acest nou târg… Din motive obiective, vreau să păstrez secrete locaţiile pe care le avem în vedere. Pot doar să spun cu certitudine că vom avea acest nou târg în curând, pentru că e nevoie de el!
GdS: Cum a rămas cu Piaţa Chiriac?
C.R.: O s-o mutăm. Piaţa Chiriac nu se pretează pentru o piaţă de gros, având în vedere că are o suprafaţă foarte mică, iar comercianţii sunt foarte mulţi. S-a văzut în această toamnă, când a început sezonul verzei, iar 30 de maşini stăteau la coadă să intre în Piaţa Chiriac. Păi, unde să intre? Nu aveau loc! A trebuit să-i luăm pe toţi aceşti comercianţi de varză şi să-i mutăm în târgul din Romaneşti, dar şi cu asta s-au iscat discuţii, pentru că nu ştia lumea de noua lor locaţie. Dar, oricum, n-o să mai fie piaţă de gros în Chiriac. Urmează să vedem ce destinaţie îi dăm, probabil aceea de piaţă en-detail.
GdS: Spuneaţi mai devreme de creşterea veniturilor. Dar aţi reuşit să scădeţi şi cheltuielile?
C.R.: Desigur! Am început prin crearea unor echipe care să meargă la fiecare spaţiu comercial pentru a verifica partea de apă, electricitate şi gunoi. Asta, pentru că aveam o grămadă de societăţi care se „înţepaseră“ în conducta noastră generală de apă, dar care nu plăteau nimănui ce consumau. I-am verificat, i-am notificat şi fiecare şi-a pus contor, astfel că acum se ştie la fiecare cât este consumul, deci cât trebuie să plătească. La fel s-a întâmplat şi cu electricitatea.
A existat o situaţie în care comerciantul avea contor de apă pus, consumase peste 2.000 mc de apă, doar că nimeni de la Pieţe nu îi ceruse banii pe această apă. Când am venit eu, i s-a pus în vedere să-şi plătească apa consumată.
Practic, SC Pieţe plătea pentru toţi, fără să-şi mai recupereze de la comercianţi cheltuielile. Şi cu gunoiul era o problemă, pentru că era plătit de două ori. Comercianţii aveau contract cu Salubritatea şi plăteau gunoiul, dar îl aruncau pe rampa noastră de gunoi, aşa că noi îl mai plăteam o dată, pentru că Salubritatea ne taxa la cantitatea ridicată. A trebuit să rezolvăm şi această problemă, în sensul că respectivii comercianţi n-au mai făcut contract cu Salubritatea, ci l-au făcut cu noi, pentru că oricum aruncau gunoiul la noi.
GdS: Apropo de gunoi, am înţeles că aţi reuşit să faceţi bani şi din recuperarea materialelor refolosibile…
C.R.: Da, în pieţe se aruncă foarte mult carton. Noi aveam o presă de balotat carton, care însă nu mai mergea de vreo cinci-șase ani. M-a costat în jur de 1.000 de lei s-o repar, iar acum strângem toate cartoanele, le balotăm şi le vindem unei firme pe care am stabilit-o în urma unei licitaţii. Am reuşit astfel, pe de o parte, să reducem factura de gunoi, pentru că nu mai aruncăm cartoanele, scăzând astfel cantitatea de deşeuri ridicată de Salubritate, iar pe de altă parte primim şi bani pe cartonul vândut. Una peste alta, economia este de peste 10.000 de lei/lună, ceea ce nu e de neglijat!
GdS: Ce planuri aveţi pentru 2013?
C.R.: Eu aş vrea să fac cât mai multe într-o perioadă cât mai scurtă, dar nu prea ne permite bugetul! Pe scurt, vreau să închid perimetral toate pieţele, ca să nu mai stea nimeni să vândă în bătaia vântului sau a ploii. Vreau să fac o sectorizare în toate pieţele, astfel încât cumpărătorii să ştie cu precizie dacă ei cumpără de la un producător sau de la o firmă. Mă preocupă în mod special Târgul de Săptămână, pe care să-l facem la nivelul anului 2013. Sunt nişte investiţii pe care urmează să le facem în funcţie de bugetul pe care o să-l avem. Eu, unul, sper să încasăm mai mult, pentru a avea ce să investim, în folosul craiovenilor, până la urmă.
