14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateAltfel de meserii: Apicultorul

Altfel de meserii: Apicultorul

Un tânăr craiovean investeşte timp şi bani în producerea de miere, polen şi propolis. Vă prezentăm povestea unui specialist în ingineria mediului care s-a apucat de o meserie veche de când lumea, practicată ani buni în familia sa: apicultura.

L-am întâlnit prima dată la „Zilele Craiovei“. Standul său abunda de miere, faguri, polen şi alte produse apicole frumos ambalate şi prezentate într-un mod inedit publicului larg. În spatele standului stătea un tânăr care le explica  tuturor celor interesaţi care sunt proprietăţile mierii, ale polenului, ale propolisului. Acum, tânărul susține că participarea la acea manifestare a fost „o pură întâmplare“. Vasile Ceapă are 33 de ani şi spune că este obișnuit cu stupii şi cu albinele de când se ştie. El mărturiseşte că meseria o avea în sânge, pentru că bunicul său s-a ocupat ani de-a rândul de apicultură, iar el l-a însoţit pe bătrân la stupină încă de când era copil. „Am absolvit Ingineria Mediului, am şi un masterat în Horticultură, dar diplomele stau în raft, pentru că nu mai am nevoie de ele. Am fost inginer la o fermă pomicolă din zona Bulzeşti-Dobreţu până acum doi ani, când situaţia economică a dus la falimentarea societăţii. Teoretic, eu m-am născut cu stupii în familie. Practic, am preluat meseria de la bunicul acum trei ani“, povestește tânărul craiovean. Aşa a ajuns să practice meseria pe care o avea şi bunicul său. În 2007, a luat diploma de apicultor, care îi prinde bine de trei ani încoace. Dacă iniţial avea 35 de stupi, acum a ajuns la 75, pe care i-a lăsat peste iarnă chiar la fosta fermă de la limita localităţilor Bulzeşti şi Dobreţu, în timp ce vatra de stupină este la Bucovăţ, lângă Craiova.

„Mierea se face greu!“

Mai bine de o oră am stat de vorbă cu tânărul care şi-a pus diplomele în cui şi s-a apucat de lucruri practice, adevărate, cum ar fi producţia de miere. Cunoştinţele sale în domeniu sunt vaste, de la îngrijirea stupilor şi a albinelor şi până la proprietăţile curative ale polenului şi tincturii de propolis (care neapărat trebuie să fie preparată la rece). „Mierea se face greu!“, afirmă cu o voce gravă tânărul apicultor, „să produci miere înseamnă să faci eforturi mari, pe o perioadă scurtă de timp“. El speră ca până în 2014 să ajungă la 150 de stupi. A pornit iniţial cu 35 de stupi de la bunicul său. La început a mai vândut din ei ca să facă rost de bani pentru cutii noi şi pentru ustensile mai moderne pentru apicultură. Ulterior, şi-a produs singur cutiile şi şi-a extins activitatea.

Profilul consumatorului fidel de miere

Tinereţea, experienţa de familie cu apicultura şi dorinţa ca produsele sale să vorbească de la sine şi-au pus amprenta asupra abilităţilor de antreprenor ale tânărului cu studii universitare şi postuniversitare. Astfel, Vasile Ceapă a ajuns să aibă principii solide de marketing: „Nu vreau să-mi vând marfa, ci vreau să-mi găsesc clienţi. La începutul anului am pornit pe un principiu: dacă găsesc zece clienţi care să îmi cumpere fiecare câte zece kilograme de miere, atunci e un pas înainte pentru mine. Acum am depăşit pasul acela“. Tânărul susţine că nu este intenţia lui să îşi facă o publicitate agresivă, din cauză că nu poate să susţină cererea cu producţia sa actuală. De exemplu, în prezent, a terminat mierea de salcâm şi nu vrea să fie pus în situaţia ca să-i bată la poartă clienţii, iar el să nu mai aibă produsul căutat. Producţia de miere depinde foarte mult de condiţiile meteo. În 2012, mierea de salcâm a fost puţină, din cauză că exact în perioada când au înflorit salcâmii a plouat mult, iar mierea polifloră „a pierdut“ din cauza secetei excesive. Cu 40 de stupi productivi astă-primăvară, Ceapă a recoltat 600 de kilograme de miere de salcâm şi circa 1.000 de kilograme de miere polifloră. Este puţin pentru un astfel de business. Omul recunoaşte că trăieşte din această activitate, căreia îi dedică destul de mult timp. Profitul său este de 1.200-1.400 de lei pe lună, în medie: „Pot fi luni în care îţi rămân şi 4.000 de lei, dar pot fi luni în care nu rămâi decât cu 500 de lei“. Şi-a înfiinţat o întreprindere individuală pe care activează cu stupina. Având în vedere că o familie de albine produce între 10 şi 70 de kilograme de miere anual, trebuie ca producția să fie susținută, „la doar zece kilograme pe an nu este o afacere, este doar un hobby“.
Craioveanul nu vinde miere în piaţă, ci clienţii săi cumpără direct de la el de acasă, din Craiova, de pe strada Păltiniş, nr. 20. Apicultorul s-a lansat şi pe Facebook, unde poate fi găsit dacă tastaţi „Miere din natură“, dar tinerii care accesează Facebook-ul o fac doar pentru a se informa. Ei nu sunt clienţii lui de bază. „Tinerii care intră pe Facebook nu sunt principalii mei clienţi. Consumatorul fidel de miere are o anumită vârstă, are o familie, se gândeşte la copil, se gândeşte la sănătate“, a povestit apicultorul. Mierea de salcâm costă în jur de 23-25 de lei kilogramul, iar cea polifloră – între 15 şi 20 de lei pe kilogram. Omul îşi fidelizează clienţii, în sensul că aceia care cumpără mai des de la el primesc discounturi substanţiale.

Investiţia iniţială: 10.000 de euro

El îi sfătuieşte pe întreprinzătorii care doresc să se apuce de o afacere să înceapă o activitate despre care au cunoştinţe solide. Pe cei care doresc să debuteze într-o activitatea similară, apicultorul îi sfătuieşte să aibă pregătiţi minimum 10.000 de euro. La atât se ridică investiţia iniţială. O familie de albine costă 100 de euro, o cutie bună – 200 de lei, iar ca să devină o afacere profitabilă, trebuie să ai peste 50 de familii productive, o maşină cu care să le transporţi (care poate fi şi închiriată) şi trebuie să ai şi cunoştinţe în domeniu. „Dacă nu ai cunoştinţe despre apicultură, faliment scrie pe tine!“, spune tânărul.

Miere, polen, propolis

Specialistul în apicultură avertizează că nu vă puteţi da seama în piaţă sau la tarabe dacă mierea livrată este bună sau contrafăcută. „Atenţie mare! Când întorci borcanul de miere, la fel de greu urcă bula de aer şi la miere, şi la zahărul invertit. Mierea poate avea o consistenţă diferită. Dacă este extrasă mai devreme (aşa-zisa miere necăpăcită), mierea respectivă nu este inferioară, ci una care are un conţinut mai mare de apă, iar acea apă este exact nectarul extras de albine. Deci, nu este o miere inferioară“, a explicat Ceapă. Apicultorul susţine că foarte importante sunt calităţile pe care le are polenul produs de albine: „Polenul se recoltează primăvara, când înfloresc pomii fructiferi, păpădia, rapiţa şi chiar floarea-soarelui. În anii în care mierea polifloră abundă, abundă şi polenul în stup. Este bine ca polenul să fie păstrat în congelator şi nu uscat. În congelator îşi păstrează proprietăţile“.

Apicultură cu fonduri europene
Anul acesta a accesat fonduri europene, pe Măsura 112. Valoarea totală a proiectului este de 12.000 de euro, din care a primit prima tranşă de 7.100 de euro, bani cu care a achiziţionat o centrifugă performantă, necesară pentru extragerea mierii de albine. În ciuda birocraţiei excesive, apicultorul nu se opreşte aici, ci doreşte să mai atragă fonduri europene, pe alte proiecte, dar tot pentru activitatea sa de bază.

Ştiaţi că…
Polenul are proprietăţi deosebite pentru imunizarea organismului. Copiii pot înghiţi o linguriţă de polen dimineaţa, pe nemâncate, iar acest obicei trebuie să fie unul de durată pentru a da rezultatele scontate. Cum fac albinele polenul? Când aglutinează grăunţii mărunţi de polen, albina îi amestecă cu saliva proprie şi cu miere. Prin salivă, albina adaugă anumiţi fermenţi polenului. Apoi, acesta este bătătorit în hexagoanele din stup, cu picioruşele albinelor. Astfel apare păstura – adică un produs şi mai scump decât polenul. Dacă un kilogram de polen se vinde cu 100 de lei, spune Ceapă, un kilogram de păstură ajunge la 500-600 de lei, deoarece valoarea ei nutritivă este mult mai mare decât a polenului. Mierea se păstrează la temperaturi cuprinse între 17 și 22 de grade și la întuneric. Cu cât temperatura la care este ținută mierea este mai mică, cu atât este mai mare riscul ca ea să se cristalizeze.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS