Poluarea vine spre Craiova

Poluarea a migrat din zona industrială în zona citadină. Aceasta a fost, pe scurt, concluzia asupra unuia dintre punctele discutate ieri în şedinţa Colegiului Prefectural al judeţului Dolj. Conform informaţiilor oferite de şeful de serviciu din cadrul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Dolj, Ionel Bala, privind calitatea aerului şi nivelul radioactivităţii în Craiova în anul 2012, principalele cauze ale acestei poluări vin, în principal, din intensificarea traficului, urmat îndeaproape de procesele industriale (încălzirea casnică) şi de incendii de pajişti, mirişti şi suprafeţe uscate, cauzate, în mare, de seceta aspră.
Acesta a precizat că una dintre cele cinci staţii (Calea Bucureşti DJ1 – staţie de trafic, Primărie DJ2 – staţie de fond urban, Billa DJ3 – staţie mixtă – industrială şi de trafic, Işalniţa DJ4 – staţie industrială, Breasta DJ5 – staţie de fond suburban) din judeţul Dolj, mai exact cea din Calea Bucureşti, nu a putut fi reprezentată pentru că circulaţia a fost închisă pe perioada construcţiei pasajului suprateran. Totuşi, de la inaugurarea pasajului, în zona zero a municipiului Craiova s-a constatat o creştere a cantităţii de oxizi de azot din cauza traficului intens, zona fiind traversată acum de mult mai multe maşini. Totodată, şi zgomotul măsurat a devenit mai mare după inaugurarea pasajului, căci tramvaiele şi maşinile se află mai sus, iar baza de plecare a zgomotului este mult mai înaltă. După cum se specifică pe site-ul Primăriei Craiova, investiţia în pasajul suprateran îşi propusese, printre altele, „minimizarea efectelor congestionării urbane asupra mediului prin reducerea emisiilor de noxe generate de traficul intens“.
„Nu aş putea să spun că 2012 a fost diferit de 2011, ambii au avut secetă prelungită“, a spus Ionel Bala. Dioxidul de sulf mai este şi el o problemă, în special în zona staţiei amplasate la Işalniţa, aceasta având 65 de depăşiri ale valorilor din cele 24 maxim permise. În principiu, dioxidul de sulf rezultă nu din trafic, ci din arderea cărbunelui şi din pricina încălzirii domestice, mai ales în perioada de toamnă, când porneşte încălzirea prin sobe. S-a constatat, totodată, şi evoluţia concentraţiei de ozon din atmosferă. În august şi septembrie, valorile acesteia au crescut din cauza temperaturii ridicate, a radiaţiilor solare intense şi a fracţiunilor de combustibil nearse.