Localitatea Tismana, cunoscută în întreaga ţară datorită mănăstirii din zonă, este aşezarea urbană cu cele mai multe drumuri din pământ din judeţul Gorj. Potrivit proporţiei dintre drumurile asfaltate şi cele neasfaltate, Tismana nu îşi merită statutul de oraş, primit în luna aprilie a anului 2004. În anul respectiv, mai multe aşezări rurale ale judeţului au fost transformate, peste noapte, în oraşe, cu toate că nu îndeplineau toate criteriile pentru a căpăta statutul de aşezări urbane. Cele mai multe deficienţe vizau infrastructura rutieră, dar şi dotarea cu reţele de canalizare, gaze sau apă curentă. Dacă la aceste ultime capitole s-a mai făcut ceva în oraşul Tismana, de drumuri pare să nu se fi atins nimeni, în afară de câte un petec de asfalt pe ici, pe colo. În rest, acelaşi pământ şi câte o rabă de balast, luat periodic de ape, atunci când mai plouă sau când se topesc zăpezile.
O treime din drumuri sunt din pământ
Cele mai multe drumuri de pământ, despre care în zonă se spune că sunt balastate, se află în cartierele mărginaşe din Tismana. De fapt, şi aşa-numitele cartiere reprezintă vechile sate, acum localităţi componente care nu arată deloc a zone peste care să fi trecut vreo urmă de urbanizare. Arată la fel ca în 2004, doar că din loc în loc a mai apărut câte o casă nouă sau edilii au introdus reţea de apă curentă. Potrivit conducerii Primăriei Tismana, o treime din drumurile din localitate sunt din pământ. Este vorba în special de drumuri laterale şi uliţe săteşti, unde localnicii nu mai cred de mult că pe la poarta lor va trece cândva asfaltul, cu toate că teoretic locuiesc într-o ţară din Uniunea Europeană. Din cei 60 de kilometri de drumuri care traversează oraşul, 20 de kilometri de şosele sunt din pământ amestecat cu vagi urme de pietriş tasat. În zilele în care plouă, drumurile localnicilor din oraşul Tismana se transformă în tarlale pline cu noroi şi ochiuri de apă.
Nici o şansă de asfaltare
Dumitru Drumen, viceprimarul oraşului Tismana, a declarat că sunt şanse foarte mici ca cei 20 de kilometri de drumuri de pământ să fie asfaltaţi prea curând, având în vedere că bugetul local este secătuit de resurse. Nici cei 7.800 de locuitori ai oraşului nu se înghesuie să îşi achite impozitele şi taxele către bugetul local, restanţele fiind de 700.000 de lei: „Sunt în jur de 20 de kilometri de drum de pământ şi mai e şi balast. La Tismana, până în acest an nu a existat, deşi este vorba de un oraş, nici un proiect cu finanţare europeană pentru reabilitarea infrastructurii. Noi acum am început mandatele. Ne gândim că mai este puţin şi nu o să mai beneficiem de aceşti bani de la Uniunea Europeană. Din bugetul local este exclus să putem asfalta toate drumurile de pământ. Sunt drumuri de pământ la Costeni, Vâlcele, Sohodol, Racoţi, Vânăta o porţiune, dar vom începe o asfaltare“, a afirmat viceprimarul din Tismana, Dumitru Drumen.
Li s-a lungit gâtul după investitorii austrieci
Activitatea economică la nivelul oraşului este aproape inexistentă, singura societate care mai rezistă fiind vechea Arta Casnică Tismana. În afară de modernizarea exteriorului la imobilul care adăposteşte întreprinderea, alte semne de activitate economică nu se întrezăresc în zonă. Nişte investitori austrieci s-au arătat interesaţi în urmă cu ceva timp să deschidă la Tismana o carieră de granit. În urma prospecţiunilor în zonă, s-a descoperit un zăcământ important de granit, despre care se spune că ar avea cea mai bună calitate din Europa. Deschiderea unei cariere de granit ar creşte şansele orăşenilor din Tismana de a avea un loc de muncă: „Nu avem nici o investiţie majoră. Ici-colo e câte o pensiune. S-au făcut prospecţiuni şi s-a descoperit în zona Izverna un zăcământ foarte valoros de granit. Mai este şi un zăcământ de calcar. Au venit nişte austrieci dornici să deschidă o carieră şi după ce au plecat nu au mai dat nici un semn de viață. Noi avem toată deschierea faţă de astfel de investiţii care să ridice economic oraşul şi să ofere locuri de muncă. Ne-am cam săturat şi noi să vedem cum pleacă tinerii din oraș la muncă, în străinătate“, a mai spus vicele Dumitru Drumen.
Centru de informare turistică
Autorităţile din Tismana au reuşit recent să conceapă un proiect cu finanţare europeană pentru înfiinţarea unui centru de informare turistică. Dacă va fi selectat pentru a primi fonduri, proiectul va asigura realizarea unui centru de informare turistică ce va fi deservit de patru persoane. Personalul va trebui să fie păstrat timp de cinci ani, după care va fi preluat de către Primăria Tismana.
