Dragnea şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îl acuză că a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii sale politice, de a se implica în: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de Nicolae Liviu Dragnea (foto), secretar general al PSD, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, învinuitul Nicolae Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia.
Cum a acţionat Dragnea
Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi.
De asemenea, învinuitul Nicolae Liviu Dragnea a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii politice, de a se implica în:
– exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
– folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător);
– obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare;
– practicarea votului multiplu;
– denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
– practicarea „turismului electoral“ – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secţia de votare la care au fost arondaţi, cât şi la alte secţii de votare din ţară;
– falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
– falsificarea de semnături ale multor alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului;
– votul exercitat de minori, persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
– neaplicarea autocolantelor cu menţiunea «VOTAT» pe cărţile/buletinele de identitate ale votanţilor.
