Minciunile, duşmanul sănătăţii

Minciunile sunt duşmanul sănătăţii. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la University of Notre Dame din Indiana, informează repubblica.it. De altfel, este suficient să ne gândim la povestea lui Pinocchio sau la avertismentele mamei din copilărie. Mai nou însă, pericolul reprezentat de miciuni a fost confirmat şi ştiinţific. Pentru studiul lor, cercetătorii au supus 110 persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 71 de ani, la un test cu detectorul de minciuni, timp de două luni şi jumătate. De-a lungul studiului, au comparat numărul de minciuni spuse într-o săptămână cu starea de sănătate a participanţilor.
Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce numărul minciunilor creşte, starea generală  se înrăutăţeşte, atât din punct de vedere fizic, cât şi mental. Din câte se pare, persoanele nesincere au tendinţa să se îmbolnăvească mai frecvent. Astfel, acestea sunt predispuse să aibă dureri de cap, gâtul inflamat, să se simtă deprimate, tensionate sau stresate. Minciunile sunt, din câte se pare, periculoase nu doar pentru psihic, ci şi pentru fizic. Pentru studiul lor, cercetătorii au împărţit voluntarii în două grupe. Membrilor primului grup li s-a recomandat să nu mintă absolut deloc, din nici un motiv. Puteau să omită adevărul, să refuze să răspundă la întrebări, să decidă să păstreze secretul, însă nu aveau voie să spună nici o minciună. Reprezentanţii celui de-al doilea grup au fost supuşi testului cu detectorul de minciuni, fără a primi nici un fel de instrucţiuni speciale. Psihologii au observat că, în ambele grupuri, persoanele sincere trăiau cel mai bine.
„Am constatat că există o legătură foarte puternică între îmbunătăţirea propriei stări de sănătate şi reducerea numărului de minciuni cotidiene. În acest fel, se evită multe probleme psihice precum melancolia sau tensiunile, dar şi tulburări fizice cum ar fi durerea de cap şi de gât“, a explicat  Anita Kelly, coordonatoarea studiului. În plus, cercetătorii au observat rezultate pozitive şi în relaţiile interpresonale, care au devenit mai „lineare“ după ce numărul minciunilor, indiferent de anvergura lor, a scăzut.
Ecuaţia „mai puţine minciuni egal mai multă sănătate“ s-a demonstrat a fi deosebit de solidă în grupul de voluntari căruia i se ceruse să spună mereu adevărul. În medie, aceştia au spus mai puţin de o minciună pe săptămână şi s-a constatat că, în săptămânile „cele mai sincere“, starea generală de sănătate era mult mai bună. Însă a spune că onestitatea poate fi o terapie ar fi un pas hazardat, cred cercetătorii.
„Ar fi cu siguranţă un obiectiv lăudabil să existe mai multe persoane directe şi sincere, capabile să interacţioneze cu ceilalţi în mod mai sincer. Însă, oricât aş fi de sigur că onestitatea este benefică pe plan psihic, nu sunt prea sigur că ea ne poate ajuta pe plan fizic“, este de părere psihologul  Robert Feldman de la University of Massachusetts din Amherst.