Perla drumurilor din Dolj, DJ 561 Craiova – Segarcea, modernizat cu zece milioane de euro din fonduri europene, este rupt de mai bine de un an pe o porţiune de 25 de metri, după ce, în 2011, terenul a luat-o la vale cu asfalt şi copaci cu tot, iar parapetul de pe margine a căzut în hăul căscat.
Un an, patru luni şi patru zile. Atât a trecut de când o porţiune din Drumul Judeţean 561 Craiova – Podari – Segarcea s-a rupt pe o porţiune de 25 de metri din cauza unei alunecări de teren survenite în zona localităţii Gura Văii. La vremea respectivă, autorităţile responsabile şi-au scos ochii şi au aruncat vina una pe alta. Consiliul Judeţean Dolj a acuzat faptul că în proiect nu a fost inclusă şi efectuarea unui studiu geotehnic şi că abia pe ultima sută de metri, la insistenţa lor, s-a realizat acest lucru. CJ susţine că guvernul ar trebui să dea bani pentru consolidarea malului.
Prefectura Dolj a ţinut partea guvernului şi a Ministerului Dezvoltării, cel care a organizat licitaţia, spunând că acest lucru nu este normal. Vremea a trecut, certurile s-au stins, dar drumul a rămas la fel: distrus pe partea dreaptă, fără parapet de protecţie. Doar pilonii de pe margine te avertizează să nu parchezi, deşi acolo este zonă de staţionare, pentru a nu risca să aluneci cu maşină cu tot la vale.
Cum s-a întâmplat
5 aprilie 2011. Oficialii Consiliului Judeţean Dolj anunţă public faptul că pe 7 martie au constatat că, la kilometrul 4+600, au avut loc alunecări de teren în zona talazului din partea dreaptă a drumului, pe o lungime de 25 de metri. Mai mult, alunecarea a început să se producă şi în patul drumului, iar parapetul şi acostamentul au fost dislocate din marginea asfaltului. Alunecarea a avut loc la circa o sută de metri mai jos de locul unde versantul a fost consolidat în 2010, prin realizarea a 66 de coloane forate, a unui zid de sprijin şi a unui sistem de drenaj orizontal pe o lungime de 330 de metri, care preia şi dirijează apele din incinta drumului.
Paza bună ar fi trecut primejdia rea
Drumul Craiova-Segarcea a fost modernizat cu fonduri PHARE în urma unei licitaţii de aproape zece milioane de euro organizate de Ministerul Dezvoltării în anul 2008. Câştigătoare a licitaţiei de execuţie a fost desemnată SC Delta ACM’93, proiectant a fost numit un consorţiu de firme condus de firma ARUP, iar consultant – societatea spaniolă Inocsa. Oficialii Consiliului Judeţean Dolj, beneficiar al drumului şi, de asemenea, cofinanţator cu 1,6 milioane de euro al proiectului, au acuzat ministerul şi proiectantul că nu au inclus în proiect realizarea unui studiu geotehnic în zona unde a avut loc alunecarea de teren. Aceştia au spus că, la insistenţele lor, în proiectul de execuţie a fost introdusă şi consolidarea unei porţiuni de teren aflate la o sută de metri depărtare, cunoscută pentru alunecările frecvente de teren, dar că este normal ca studiul să fie făcut pentru toată zona. „Specialiştii nu au considerat atunci că pot apărea fisuri jos şi sus. Proiectantul nici nu prinsese această zonă în proiect pentru consolidare, deşi aici sunt alunecări multianuale, dar a făcut-o la insistenţele noastre. Nu au fost foarte fericiţi, pentru că erau bani de cheltuit, şi s-au limitat la această porţiune, nu au mai făcut studiu mai sus şi mai jos de această zonă. Dar, omeneşte vă spun, nu s-a văzut că ar putea exista o alunecare pe o suprafaţă mai mare. Acum cred că este nevoie de 40-50 de miliarde de lei vechi pentru stabilizarea versantului. Noi vom declara zona calamitată, am înştiinţat organele competente de la ISU, un material va merge şi la guvern, dar, indiferent de ce decizie se ia acolo, noi trebuie să scoatem proiectarea şi execuţia la licitaţie la pachet. La insistenţele noastre, studiul geo s-a făcut cam pe o sută de metri în zona alunecării vechi, o alunecare multianuală, unde iniţial a intervenit societatea noastră de drumuri, a dezvoltat cam tot ce ştia să facă, după care s-a constatat că nu este de ajuns şi s-au făcut studii geo şi s-a constatat că erau cele puţin şapte izvoare care treceau pe sub acest drum şi dislocau de fiecare dată, mai ales după ploi. Partea de lângă această zonă, mai sus sau mai jos, niciodată nu a fost afectată, dar acum sunt crăpături, încearcă să se disloce. Sunt linii foarte subţiri care ne arată că se poate întâmpla ceva acolo. Proiectantul agreat de minister nici măcar nu cuprinsese zona în proiect, dar am insistat pentru că noi deja băgaserăm bani serioşi aici. După ce au făcut acel studiu geo, specialiştii nu au spus că este posibil ca alunecarea să evolueze“, a declarat atunci Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
Iniţia, oficialii CJ s-au gândit să închidă drumul pe o bandă, dar apoi au renunţat. Societatea de Drumuri (LDP – n.r.) din subordine a montat mai mulţi piloni care îi împiedică pe şoferi să staţioneze în zonă, pentru ca vibraţiile să nu determine drumul să o ia de tot la vale.
Directorul LDP, Gheorghe Mâciu, a precizat atunci că alunecarea de teren a avut loc deoarece pământul nu este compact. „Este nisipos şi vrem să vedem la ce adâncime putem fora“.
Directoarea Direcţiei pentru Afaceri Europene a CJ Dolj, Ileana Măjină, a acuzat şi ea faptul că proiectantul şi consultantul au ţinut proiectul secret. „Abia când a început execuţia drumului am avut şi noi posibilitatea să vedem proiectul tehnic. Pentru că nu se mai putea suplimenta suma, deoarece era vorba de fonduri europene, consultantul Inocsa a fost de acord, după un an, să includă consolidarea acelei zone în proiect, a contactat profesori universitari de la Bucureşti care au identificat problemele. De ce s-a făcut studiu doar pentru o porţiune? Noi am cerut consolidarea, dar specialiştii aşa au decis“, a spus Măjină.
Dispute între Inocsa şi CJ Dolj
Adjunctul liderului de echipă al firmei Inocsa pe acest proiect, Adrian Crângaş, declara atunci pentru GdS că nu au fost probleme legate de alunecările de teren, dar a recunoscut că toată zona unde au loc frecvent alunecări de teren trebuia investigată. „Ce vicii a avut proiectul şi alte probleme ţin exclusiv de minister. De ce nu a făcut CJ Dolj studiul acela geotehnic? În aceste lucrări, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic trebuia făcute de CJ, deoarece cererea de finanţare s-a făcut pe baza lor. La ei este problema. Ministerul a licitat doar documentaţia de licitaţie, adică determinarea cantităţilor. Eu nu cred că oficialii de la CJ mint, doar că nu spun ceea ce ar trebui să spună. Nu-şi asumă responsabilitatea“, a spus Crângaş. În replică, Ileana Măjină a declarat că reprezentantul Inocsa nu ştie ce spune. „Oricum, Inocsa s-a certat cu Ministerul Dezvoltării şi s-a autosuspendat, iar acum supravegherea proiectului a fost preluată temporar de ADR Sud-Vest Oltenia. Atât consultantul Inocsa, cât şi proiectantul ARUP au câştigat 19 proiecte pe fonduri PHARE în ţară, iar ARUP le-a făcut praf pe toate“, a completat Măjină.
ANRMAP ar fi de vină
De la declaraţiile războinice a trecut mai bine de un an şi patru luni, dar drumul tot nu a fost reparat. Invocând urgenţa lucrării, în iulie anul trecut, CJ Dolj a atribuit prin negociere, fără publicarea unui anunţ de participare, firmei Robricons contractul de 80.000 de lei plus TVA pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea consolidării zonei. Tot în iulie, prin aceeaşi metodă, a fost atribuit firmei Geoconstruct contractul pentru realizarea expertizei tehnice, a studiului topo, geo şi hidro pentru DJ 561 Craiova – Podari – Segarcea, consolidare alunecare teren km 4+600, contract în valoare de 125.000 de lei plus TVA. Apoi, timp de un an s-a aşternut liniştea. Abia în iunie anul acesta, CJ Dolj a depus documentaţia la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru organizarea licitaţiei în vederea execuţiei propriu-zise a consolidării. „Documentaţia este în procesul de validare la ANRMAP de o lună. Este vorba despre documentaţia pentru consolidare, lucrare care va fi efectuată din fonduri ale consiliului judeţean. Durează, pentru că aşa lucrează ANRMAP. A trebuit să facem mai multe reveniri cu documente“, a declarat directoarea Direcţiei pentru Afaceri Europene a CJ Dolj, Ileana Măjină. Directorul LDP, Gheorghe Mâciu, a precizat că este posibil ca licitaţia să fi întârziat şi din cauza lipsei banilor. „Lucrarea ar costa cam cinci-șase milioane de lei. Acum nu sunt probleme, am pus pilonii ca să nu se mai surpe drumul din cauza vibraţiilor“, a spus el.
