Singurătatea, respectiv sentimentul de goliciune interioară şi dezolare, poate fi extrem de nocivă, în special în cazul persoanelor mai în vârstă, şi poate fi semnul unor probleme grave de sănătate sau chiar al iminenţei decesului. Aceasta este concluzia formulată de o echipă de cercetători de la Universitatea California, San Francisco (UCSF), oameni de ştiinţă care au procesat datele colectate într-un studiu efectuat în Statele Unite în perioada 2002-2008, pe un eşantion de 1.604 vârstnici, pe tema legăturii dintre pensionare şi starea de sănătate. În activitatea lor, cercetătorii americani s-au concentrat în special pe problema singurătăţii şi pe impactul pe care această stare de spirit îl are asupra sănătăţii. „Modelele medicale tradiţionale nu iau în calcul posibilitatea ca sentimentele subiective să afecteze sănătatea fizică a unui subiect. Nouă ni s-a părut intrigant faptul că am descoperit că singurătatea este asociată în mod independent cu o rată crescută a mortalităţii şi cu declinul funcţional“, a explicat coordonatoarea studiului, Carla Perissinott, profesor la UCSF.
Rezultat neaşteptat
Dintre concluziile formulate în urma procesării datelor, cea mai surprinzătoare a fost aceea că singurătatea nu are neapărat legătură cu solitudinea. Oamenii de ştiinţă au observat că, potrivit studiului, 43 la sută dintre subiecţi se simţeau singuri, în ciuda faptului că doar 18 la sută dintre ei trăiau singuri sau izolaţi. „Suntem interesaţi să identificăm factorii din cauza cărora adulţii îşi pierd capacitatea de a funcţiona, fapt care determină internarea lor în aziluri de bătrâni“, a spus Perissinott, care a precizat că este extrem de importantă determinarea acestor factori care îi pun pe bătrâni în pericol şi că trebuie avute în vedere toate aspectele, inclusiv riscurile sociale şi cele legate de mediul de viaţă.
Aspecte concrete
Cercetătorii de la UCSF s-au concentrat pe analiza ratei mortalităţii şi pe ritmul în care vârstnicii îşi pierd capacitatea de a realiza activităţi zilnice precum urcatul scărilor sau chiar mersul. S-a constatat că persoanele care au mărturisit că se simt singure prezentau un risc de dizabilitate funcţională cu 59 la sută mai mare decât subiecţii care nu s-au identificat drept singuri. În ceea ce priveşte rata mortalităţii, cei singuri erau cu cel puţin 45 la sută mai predispuşi riscului de deces. „Am început această cercetare gândindu-ne că este foarte posibil să nu existe nici o legătură între singurătate şi sănătate, dar, din păcate, iată că există o corelaţie foarte puternică între cele două elemente“, a spus Perissinotto. Ea şi colegii săi sunt de părere că impactul singurătăţii asupra unui pacient vârstnic este diferit de efectele date de depresie. Explicaţia lor este aceea că, în timp ce depresia este asociată cu lipsa plăcerii de a trăi, a energiei şi a motivaţiei, singurătatea este experimentată mai mult de persoane cu capacitate funcţională, dar care se simt goale pe dinăuntru.
