11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCum scoatem zona rurală din subzistenţă?

Cum scoatem zona rurală din subzistenţă?

99,2% dintre exploataţiile agricole din ţara noastră sunt ferme de subzistenţă individuale

Studiile realizate în rândul asociaţiilor de fermieri şi a celor de proprietari de păduri, obşti şi composesorate din România arată că 99,2% dintre exploataţiile agricole din ţara noastră sunt ferme de subzistenţă individuale, diferenţa – 0,8% dintre exploataţiile agricole – fiind deţinută de societăţi comerciale care controlează aproape jumătate (44%) din întreaga suprafaţă agricolă a României.
Pe de altă parte, potrivit studiului realizat de Institutul de Economie Socială (IES) în parteneriat cu Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV), România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană din cauza fărâmiţării extreme a terenurilor agricole, împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafeţe de sub un hectar.
Întrebat care este explicaţia acestei situaţii dezastruoase, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), a arătat că este greu să-l convingi pe agricultor că formele asociative sunt benefice. „Formele asociative sunt organizaţii care pot duce spre progres economic, spre producţii comparative cu ale UE, dar, datorită puternicului spirit de posesie al românului şi după 40 de ani de asociere forţată, este greu să-l convingi pe agricultor că numai prin creşterea de suprafeţe optime de producţie, în funcţie de zona de cultură se poate ajunge la bunăstare“, a declarat Olteanu pentru Curierul Naţional. Precizând că în urma câtorva discuţii la nivelul ministerului „se întrevede o preocupare constantă către întărirea prin stimulare a formelor asociative“, Costel Olteanu a arătat că Ministerul Agriculturii împreună cu organizaţiile reprezentative ale agricultorilor sunt „concentrate pe găsirea de soluţii pentru stimularea comasării terenurilor agricole în exploataţii care să producă pentru piaţă“. „Se lucrează, împreună cu organizaţiile reprezentative ale agricultorilor la un asemenea proiect. Aş menţiona că există deschidere totală şi un dialog corect şi fundamental cu decidenţii din minister pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii. Nu toate problemele fermierilor sunt financiare. Sunt şi legislative. Iar aceste probleme legislative pot fi rezolvate fără a greva bugetul. Stimularea poate fi făcută şi financiar, dar şi legislativ, permiţându-se astfel dezvoltarea formelor asociative. Din câte ştiu, este aproape gata un proiect de modificare a legii privind certificatul de producător, pentru a putea da un liber acces către pieţe a adevăraţilor producători agricoli şi o reducere a intermediarilor şi samsarilor care ocupă abuziv spaţiile de desfacere din pieţe. Scurtarea lanţului de la producător la consumator este benefică nu numai din punct de vedere al preţului, ci şi al calităţii produselor. Este foarte important să ştim ce şi de la cine mâncăm“, a mai spus preşedintele UNPCPR.

Nu poţi primi sprijin de la stat şi tu să nu contribui cu nimic

Potrivit acestuia, alt lucru la care reprezentanţii ministerului şi producătorii trebuie să se gândească este „aportul direct în PIB al agriculturii, prin creşterea gradului de fiscalizare a produselor agricole şi prin diminuarea comerţului la negru cu produse agricole“. „Nu este normal să primeşti diferite forme de sprijin de la UE sau de la stat, şi tu să nu contribui în nici un fel la acest proiect“, a mai spus Olteanu. În ceea ce priveşte discuţiile dintre organizaţiile patronale şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii, preşedintele UNPCPR a subliniat că „organizaţiile patronale din domeniul agricol sunt mulţumite că uşa ministerului şi a secretarilor de stat le este permanent deschisă şi că, de la venirea noii echipe, există deschidere pentru dialog“. „Pentru că, spunem noi, numai prin dialog social se pot găsi măsurile care să poată scoate ţara din criza economică în care se zbate“, a încheiat Costel Olteanu. În UE, formele asociative deţin peste 80% din piaţă. Noi de abia avem 13,2%. Potrivit studiului realizat de IES şi ICCV, în timp ce în Uniunea Europeană formele asociative deţin peste 80% din piaţa de produse agricole, la noi, conform recensământului din 2010, ponderea formelor asociative agricole de abia atinge 13,2%. În 2002, formele asociative cu caracter de întreprindere a economiei sociale deţinute de agricultori – societăţi, asociaţii şi cooperative agricole – exploatau 15,7 % din suprafaţa agricolă a ţării.

Trei sferturi din populaţia rurală trăieşte în condiţii precare

Potrivit studiului, 75% din populaţia care locuieşte în mediul rural trăieşte în condiţii precare, din care peste 36% are statut profesional de lucrător pe cont propriu şi mai mult de 37%, adică peste un milion de cetăţeni sunt lucrători familiali neremuneraţi, persoane care trăiesc în şi din gospodăriile ţărăneşti, fără a avea nici o remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată.
Cercetătorii au stabilit că persoanele care trăiesc în mediul rural depind în mare măsură de agricultură, activitate care nu le poate asigura un trai decent dată fiind productivitatea redusă şi accesul limitat la pieţe al agricultorilor români. S-a atras atenţia, de asemenea, asupra fărâmiţării extreme a terenurilor agricole din România – împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafaţe de sub un hectar. România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană.

MADR: Investitorii străini deţin deja aproximativ 8% din suprafaţa arabilă

În cadrul seminarului „Asociaţiile de agricultori şi composesoratele de păduri – actori-cheie ai economiei sociale din mediul rural“, Ministerul Agriculturii a arătat că investitorii străini deţin deja aproximativ 8% din totalul suprafeţei arabile a României, adică peste 700.000 de hectare de teren arabil, dar „fenomenul înstrăinării terenului este în creştere “. Potrivit Institutului de Economie Socială (IES), formele asociative în agricultura europeană, organizate cu precădere sub formă de cooperative, deţin în multe ţări din UE jumătate din piaţa pentru produse ca cele din lapte, vinuri, ulei de măsline şi fructe. „Asociaţiile agricole nu s-au dezvoltat corespunzător, în serviciul membrilor – ele au fost create de investitori sau specialişti şi nu contribuie corespunzător la bunăstarea micului producător sau deţinător de terenuri agricole sau silvice“, a declarat Viorica Boboc, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Afrodita Cicovschi

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS