16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePictorul Vasile Fuiorea: Specializare în sculptură în oraşul lui Brâncuşi

Pictorul Vasile Fuiorea: Specializare în sculptură în oraşul lui Brâncuşi

Preşedintele UAP Gorj, Vasile Fuiorea, îşi pune speranţa în înfiinţarea la Târgu Jiu, în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“, a specializării sculptură, care va oferi celor interesaţi din Oltenia şi de pretutindeni şansa de a studia în oraşul părintelui sculpturii moderne

Timp de două săptămâni, Galeria de Artă a Filialei UAP Craiova a găzduit o interesantă expoziţie personală a pictorului Vasile Fuiorea din Târgu Jiu, absolvent al Liceului de Arte Plastice din Craiova, prilej pentru GdS de a-i lua artistului interviul de mai jos

I.J.: După 11 ani (!) de la prima dumneavoastră expunere pe simezele din Craiova, aţi revenit în Bănie, în această lună mai 2012, cu o expoziţie personală, „Vasile Fuiorea – pictura între gest şi culoare“, care, pe lângă succes de public, a fost apreciată şi de breasla dumneavoastră, de specialişti… Cum v-aţi simţit primit în comunitatea artiştilor plastici din Craiova? Ce ar mai trebui să afle cititorii GdS despre această „personală“?
V.F.: Am avut plăcuta surpriză să fiu primit cu căldură de comunitatea artistică şi iubitorii de artă din Bănie, după mai bine de 20 de ani de la absolvirea Liceului de Arte Plastice din Craiova. Totodată, un moment de mare emoţie a fost pentru mine reîntâlnirea cu profesorii şi colegii, cărora sper să le fi oferit o surpriză frumoasă prin expoziţia organizată la Galeria de Artă a Filialei UAP Craiova. De fapt, cei cu care am vorbit m-au felicitat… Expoziţia a reunit – vorbesc la modul trecut, deoarece la începutul săptămânii trecute s-a închis – lucrări de pictură din ultimii patru-cinci ani, fiind axată tematic pe subiectul doctoratului meu profesional cu titlul: „Apa, aerul, focul şi pământul – teme ale picturii, între figurativ şi abstract“. Aşa cum bine a observat reputatul critic de artă Florin Rogneanu, pictura mea are ca fundament postimpresionismul, evoluând de la peisaj la peisagism abstract către o formulă a expresionismului abstract.

În Craiova am întâlnit o atmosferă extraordinară

I.J.: De Craiova vă leagă multe: absolvent al Liceului de Arte Plastice, primii paşi în pictură… Ce a însemnat Bănia pentru cariera dumneavoastră artistică?
V.F.: Aşa cum am mai spus, mă consider măcar pe jumătate „un produs“ al şcolii de desen şi pictură craiovene, unde am deprins, cu ajutorul profesorilor mei, primele taine ale artelor plastice. Îmi aduc aminte cu drag şi nostalgie de orele de pictură desfăşurate la clasa maestrului Mihai Trifan, un minunat profesor ce întreţinea o atmosferă care te capta total. Descinderile în peisajul Parcului „Romanescu“ din Craiova aveau aura unor întoarceri în timp, în plein-air (pictură practicată în aer liber în scopul sugerării caracteristicilor peisajului natural – n.r.), descoperind de fiecare dată miracolul naturii aflate într-o permanentă transformare. Pot să afirm fără îndoială că atunci m-am îndrăgostit la propriu de pictură şi culoare.

I.J.: Lucrările dumneavoastră plac nu numai prin originalitate şi rafinament, ci – aşa cum un coleg de breaslă, cunoscutul pictor Vasile Buz, a remarcat – şi prin aceea că sunt „pline de culoare“. Când aţi descoperit pictura, cum aţi ajuns la artele plastice? Cine v-a influenţat cel mai mult ?
V.F.: Familia a observat prima oară interesul şi pasiunea pentru desen, încurajând această aptitudine a mea prin sprijinul afectiv şi material pe care îl oferă orice părinte copilului său. Mai târziu, la gimnaziu, odată cu primele „performanţe“, profesorii de la mai toate disciplinele mi-au recomandat să urmez un liceu vocaţional. Aşa am ajuns să studiez artele plastice la Craiova, unde am întâlnit, repet, o atmosferă extraordinară, din toate punctele de vedere.

I.J.: După o „escală“ în Banat, unde aţi absolvit Facultatea de Arte Plastice şi Decorative – specializarea pictură, v-aţi întors la matcă, în Gorjul natal. Nu v-a tentat Capitala, acolo de unde „răsare“ soarele?
V.F.: Nu am fost atras de Bucureşti, deşi prima admitere la facultate acolo am susţinut-o. Cum să doreşti să studiezi într-o instituţie de arte care te respinge în acelaşi an în care obţii locul I – pentru pictură pe țară, la Olimpiada Naţională de Arte de la Baia Mare? Consider că am făcut o alegere înţeleaptă prin decizia de a studia la Facultatea de Arte din Timişoara, care s-a dovedit, prin climat cultural, profesori şi studenţi, în acord cu aşteptările mele.

I.J.: Pictaţi şi munciţi într-un oraş, Târgu Jiu, dominat de lucrările monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, iar turiştii pentru asta vin din Bucureşti sau Tokio… Unde însă ar putea aceştia să vadă şi arta contemporană din Gorjul lui Brâncuşi?
V.F.: În Târgu Jiu au loc importante evenimente artistice, majoritatea stând sub semnul „părintelui sculpturii moderne“. Oraşul e împânzit de lucrări de sculptură, rezultate în urma Simpozionului de Sculptură „Brâncuşiana“. E adevărat că este necesară mai mult ca oricând realizarea unui muzeu de artă modernă şi contemporană, care să legitimeze intenţiile administraţiei locale de a face din oraşul Târgu Jiu un pol cultural.

Neînţelegeri şi conflicte între membrii UAP Gorj

I.J.: Sunteţi preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) – filiala Gorj, din 2010. Ceea ce v-aţi propus în momentul alegerii – revitalizarea filialei, acţiuni şi în afara României etc. – aţi reuşit între timp? Cu ce probleme vă confruntaţi în prezent la nivel de filială?
V.F.: Mi-am propus încă de la început o revigorare a unei filiale UAP, care are în componenţă doar 15 membri. De asemenea, încurajarea şi sprijinirea tinerilor absolvenţi de arte plastice a fost şi rămâne unul dintre principalele deziderate. Agenda expoziţională a fost bogată, Galeriile de Artă din Târgu Jiu găzduind un număr important de evenimente artistice.
Ce mă nemulţumeşte? Problemele filialei noastre sunt numeroase… În general, ce mă nemulţumeşte profund sunt neînţelegerile şi conflictele dintre membrii filialei, care au ca şi cauze invidii mărunte, ce alterează coeziunea grupului.

I.J.: Care vă sunt proiectele de viitor? Sunt legate şi de activitatea UAP – filiala Gorj -având în vedere că Târgu Jiu nu mai este un… târg, ci un oraş cu preocupări artistice?
V.F.: Consider că implicarea Filialei Gorj a UAP în viaţa culturală a oraşului nu e una de neglijat. În ultimii ani am constatat o îmbunătăţire a relaţiei UAP cu administraţia locală, prin sprijinul acordat de aceasta proiectelor şi solicitărilor noastre. Mi-am propus, alături de colegi, o expoziţie a Filialei UAP Gorj la Bucureşti şi realizarea unor parteneriate cu galerii şi artişti din Serbia.

I.J.: Cum se păstrează ideea de tradiţie în artele plastice într-un oraş cu un farmec special, cum este oraşul în care sunteţi profesor la o facultate de artă şi preşedintele al asociaţiei profesioniste a artiştilor plastici?
V.F.: Cred că învăţământul de artă oferă o şansă reală de a conserva şi dezvolta tradiţia. În sensul acesta, ne punem speranţele în înfiinţarea la Târgu Jiu, în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“, a specializării sculptură, care va oferi celor interesaţi din Oltenia şi de pretutindeni şansa de a studia în oraşul lui Brâncuşi.

I.J.: Din această zonă a lui Brâncuşi – unde şi dumneavoastră v-aţi născut într-un mai 1972 – au plecat şi alţi artişti plastici care au ajuns să fie recunoscuţi nu numai în România… Vă rog să-i enumeraţi pe cei mai importanţi.
V.F.: Am avut şansa să-i cunosc pe cei doi mari profesori şi artişti născuţi la Peştişani: Constantin Blendea şi Ion Sulea Gorj. Pe domnul Ion Sulea Gorj l-am avut profesor la Facultatea de Arte din Timişoara. Este o mare personalitate a picturii monumentale româneşti, la fel ca regretatul maestru Constantin Blendea, a cărui carieră artistică şi pedagogică a fost şi este un reper pentru artele plastice.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS