Sentimente… poliglote

Dacă este să ne luăm după credinţele populare, chipul ar trebui să fie oglinda sufletului. Cu toate acestea, un studiu recent pare să contrazică aceste vechi convingeri sau cel puţin să le pună sub semnul întrebării, relatează tgcom.it. Expresiile de bucurie, durere sau alte sentimente ar trebui să fie universale şi, prin urmare, imediat comprehensibile, indiferent de limba vorbită. Convingerea că expresiile faciale sunt universale şi, prin urmare, comune tuturor oamenilor datează încă de pe vremea lui Darwin. Din câte se pare însă, lucrurile nu stau tocmai aşa. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Glasgow a demonstrat că există diferenţe importante între Orient şi Occident în modul în care sentimentele sunt transpuse pe chip. Cu ajutorul unei platforme speciale, cercetătorii au reconstruit reprezentările mentale şi faciale ale emoţiilor de bază: fericire, surpriză, teamă, dezgust, furie şi tristeţe. Pentru studiul lor, cercetătorii au folosit 15 cetăţeni europeni şi tot atâţia chinezi, cărora li s-a cerut să clasifice 4.800 de animaţii, specificând emoţiile transmise în imagini. În urma analizării răspunsurilor voluntarilor, s-a constatat că occidentalii au şase expresii faciale pentru fiecare dintre emoţiile mai sus menţionate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre asiatici, care au suprapus gesturi şi sentimente diferite imaginilor prezentate. Rachel E. Jack, coordonatul studiului dat publicităţii de revista Proceedings a National Academy of Science, a încercat să explice acest fenomen. „Occidentalii folosesc toţi muşchii faciali şi, mai ales, gura pentru a exprima dezgust şi furie, în timp ce asiaticii folosesc mai ales ochii. Aceste diferenţe pot cauza confuzie în cadrul interacţiunilor culturale care au legătură cu comunicarea nonverbală a emoţiilor“, a declarat Jack.