În contextul economico-financiar actual, cursurile de calificare şi recalificare oferă şomerilor o şansă în plus la angajare
Peste 13% din numărul total de persoane calificate în cadrul proiectului „CALISIG – Calificare pentru o slujbă mai sigură“, derulat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj în parteneriat cu AJOFM Sibiu, AJOFM Giurgiu şi Asociaţia de Consultanţă şi Consiliere Economico-Socială (ACCES) Oltenia, în perioada 1.07.2010 – 1.03.2012, au reuşit deja să-şi găsească un loc de muncă. „Un punct ţintă al proiectului a fost acela ca măcar 10% dintre cei care au urmat cursurile de formare profesională să se încadreze în muncă, iar noi am depăşit această ţintă – în loc de 84 de cursanţi, s-au angajat 112 şi asta pentru că orice curs de calificare-recalificare-iniţiere creşte şansele persoanei respective de a se angaja“, a declarat Aurora Tiribeja, directorul executiv al AJOFM Dolj, managerul proiectului „CALISIG“, la conferinţa de final a proiectului. Aceasta a explicat că, de la o zi la alta, numărul locurilor de muncă pentru persoane necalificate este din ce în ce mai mic. „Inclusiv pentru lucrările în agricultură este nevoie de o calificare“, a adăugat Aurora Tiribeja.
Meserii deficitare, interesante în funcţie de beneficiile financiare
În cadrul proiectului CALISIG, 840 de persoane (560 din Dolj, 140 din Sibiu şi 140 din Giurgiu) aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri, şomeri de lungă durată, şomeri tineri, şomeri de peste 45 de ani) au beneficiat de consiliere, mediere şi diverse cursuri gratuite pentru a obţine o slujbă mai sigură pentru următoarea perioadă. Cursurile de calificare şi specializare au fost alese în urma unui studiu, în domeniile în care s-a stabilit că există deficit de forţă de muncă având calificare. „În urma studiului realizat, am identificat şase tipuri de meserii din care patru vizau calificarea (electronist aparate şi echipamente automatizări; peisagist floricultor; măcelar; confecţioner textile) şi două, dobândirea de competenţe adiacente calificărilor de bază (contabil şi agent comercial). Din cele şase, doar pentru cinci s-au format grupe“, a declarat Andreea Mihaela Niţă, preşedinta ACCES Oltenia. Aceasta a explicat că specializarea de confecţioner textile nu a fost interesantă pentru şomeri deoarece piaţa forţei de muncă în domeniul confecţiilor nu poate să ofere câştiguri avantajoase.
Oamenii trebuie să se adapteze la cerinţele forţei de muncă
Participanţii la eveniment au atras atenţia asupra faptului că resursa umană calificată trebuie să se adapteze permanent la cerinţele pieţei forţei de muncă. „Românii n-au fost învăţaţi că oricând se poate produce o schimbare în traseul lor profesional şi nici cu o mobilitate geografică din perspectivă ocupaţională. Pentru următorii ani, pentru generaţiile ce vin, lucrurile astea sunt esenţiale. Nu contează că vei fi zugrav, dacă piaţa forţei de muncă o cere, trebuie să devii măcelar“, a spus Andreea Mihaela Niţă. Aceasta a explicat că, pe termen mediu sau lung, resursa umană nepregătită nu va putea să susţină investiţiile nici în infrastructură, nici în agricultură, nici în sectorul industrial.
Secretul succesului proiectului CALISIG
Prin rezultatele obţinute, proiectul CALISIG este un exemplu de bună practică. Implementarea sa a necesitat însă multă muncă. „Nu e uşor să implementezi un proiect în parteneriat public-privat din cauza impedimentelor birocratice, fluxurilor financiare sau modurilor prin care reuşeşti să te susţii şi să nu ieşi din planul de activităţi. Norocul nostru e că am gândit acest proiect într-un context de investigare a deficitului de clasificări şi am surprins foarte bine modificările majore ale crizei economice“, a declarat Andreea Mihaela Niţă, preşedinta ACCES Oltenia.
