Dinel Nuţu, fost Staicu, a reuşit încă o dată să arunce justiţia la coşul de gunoi. După ce a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru falimentarea Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), avocaţii lui Dinel au formulat o contestaţie în anulare şi i-au convins pe judecătorii Curţii de Apel Bucureşti că instanţele din Capitală au judecat pentru a doua oară acest dosar. Miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia şi a desfiinţat hotărârea pe care o dăduse în aprilie 2011, când l-a condamnat definitiv pe Dinel Nuţu la şapte ani de închisoare. Implicit, l-a absolvit pe Dinel de vină.
Dinel Staicu a fost trimis în judecată în noiembrie 2006, alături de Ion Popescu, fostul director al Băncii Internaţionale a Religiilor, şi funcţionarii BIR Radian Răceală şi Viorica Duţu, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată.
Din probele administrate de procurorii DNA s-a stabilit că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, în calitate de preşedinte al băncii, director, respectiv şef serviciu, Popescu, Răceală şi Duţu au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei către 11 societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Creditele s-au acordat cu încălcarea normelor interne de creditare ale BIR, dar şi a reglementărilor BNR prin care se interzicea creditarea societăţilor pentru care nu putea fi efectuată analiza bonităţii şi a posibilităţilor de rambursare.
O parte din banii obţinuţi de la BIR sub formă de împrumuturi, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi, au fost folosiţi de către Dinel la cumpărarea unor acţiuni de la SIF Oltenia, prin intermediul unor societăţi pe care le controla.
Condamnările
În noiembrie 2006, cei patru inculpaţi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, iar în mai 2010, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a hotărât condamnarea lui Dinel Staicu şi a lui Ion Popescu la câte patru ani de închisoare. Ceilalţi doi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare. Ulterior, la apel, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Staicu la 12 ani de închisoare, aceeaşi pedeapsă primind-o şi Popescu. De asemenea, instanţa a dispus condamnarea la câte şase ani de închisoare a foştilor funcţionari BIR, Viorica Duţu şi Radian Răceală.
A urmat recursul, judecat la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat o hotărâre definitivă în acest dosar pe 4 aprilie 2011. Dinel şi Popescu au primit câte şapte ani de închisoare, Răceală – cinci ani, iar Viorica Duţu – patru. Dinel Staicu nu a fost încarcerat imediat după pronunţarea sentinţei pentru că, între timp, îşi schimbase numele în Dinel Nuţu şi plecase din ţară. A fost prins în Ungaria, extrădat şi încarcerat la sfârşitul lunii aprilie.
Contestaţii în anulare
După încarcerarea sa, condamnatul Dinel Nuţu a început demersurile pentru a ieşi din puşcărie şi pentru anularea hotărârii instanţei, Curtea de Apel Bucureşti fiind instanţa care a judecat cererile sale.
În mai 2011, Dinel Nuţu a formulat prima contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti faţă de hotărârea aceleiaşi instanţe din 4 aprilie, contestaţie care i-a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. A urmat alta, formulată în august şi retrasă de Dinel Nuţu pe 11 noiembrie.
Dinel nu a renunţat şi a depus altă contestaţie în anulare pe 23 noiembrie, contestaţie care a fost admisă de instanţă pe 22 februarie.
Între timp, Dinel şi-a încercat norocul şi cu o cerere de întrerupere a executării pedepsei, cerere care a fost însă respinsă pe 21 decembrie.
Pedeapsă desfiinţată
Potrivit legislaţiei în vigoare, contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, prin care partea interesată poate cere anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi obţinerea unei noi soluţii. Această cale de atac poate fi folosită numai împotriva hotărârii instanţei de recurs, Curtea de Apel Bucureşti, în cazul lui Dinel Nuţu.
Miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia în anulare formulată de condamnatul Dinel Nuţu împotriva hotărârii aceleiaşi instanţe din 4 aprilie 2011, invocând autoritate de lucru judecat (adică o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă, chiar dacă i se acordă o nouă încadrare juridică). În consecinţă, magistraţii din Bucureşti au desfiinţat şi sentinţele instanţelor inferioare, respectiv a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti. Prin urmare, judecătorii au încetat procesul pornit împotriva lui Dinel Nuţu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis pe numele lui Nuţu în aprilie 2011. Instanţa a dispus punerea de îndată în libertate a lui Dinel dacă acesta nu este arestat în altă cauză, hotărârea fiind definitivă. Astfel, după trei condamnări succesive date de trei instanţe diferite, Dinel Nuţu reuşeşte să scape de cei şapte ani de puşcărie.
Reprezentanţii Curţii de Apel Bucureşti au precizat pentru GdS că autoritatea lucrului judecat se referă la o plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată în care Curtea de Apel Craiova a dat o soluţie definitivă.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, judecătorul Daniel Grădinaru, a precizat că numărul dosarului de care instanţa a ţinut cont în luarea hotărârii de miercuri va fi făcut public abia după ce judecătorii vor redacta motivarea.
O plângere cu bucluc
Întrebaţi care este hotărârea la care se referă judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, magistraţii de la Curtea de Apel Craiova au indicat dosarul cu numărul 45/63/2010, privind o plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată formulată de Costinel Dinişoară, în calitate de fost administrator al SC VLADIMEX SRL şi înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj pe 4 ianuarie 2010. Mai exact, Dinişoară a contestat rezoluţia DNA – Serviciul Teritorial Craiova, privind NUP-ul dat faţă de Dinel Staicu, solicitând ca instanţa să dispună începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată a acestuia.
Astfel, prin rezoluţia nr. 83/P/2008 din 13 noiembrie 2009 a DNA – Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus NUP faţă de Dinel Staicu şi alţi doi învinuiţi, procurorii invocând art.10, lit. c, d şi g din Codul de Procedură Penală (acţiunea penală nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu a fost săvârşită de învinuit, faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii sau a intervenit prescripţia ori decesul făptuitorului).
Tot în ianuarie 2010, pe rolul Tribunalului Dolj s-a înregistrat altă plângere, formulată de DGFP Dolj, care solicita desfiinţarea NUP-ului şi punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva învinuiţilor. Această plângere a fost conexată cu cea a lui Dinişoară, fiind judecate împreună.
În martie 2010, Tribunalul Dolj a dispus schimbarea temeiului de drept la soluţia de NUP dată de procurori şi a menţinut restul dispoziţiilor.
Dinel Staicu şi procurorii DNA au făcut recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Craiova. Instanţa s-a pronunţat în septembrie 2010, respingând plângerea DGFP Dolj şi menţinând rezoluţia nr. 83/P/2008 a procurorilor DNA.
Nimeni nu înţelege nimic
Întrebaţi dacă au făcut cercetări faţă de Dinel Staicu în dosarul fraudării BIR, procurorii DNA din Craiova au explicat că nu poate fi vorba despre aşa ceva. Rechizitoriul BIR a fost instrumentat de DNA Bucureşti, din care s-a disjuns către DNA Craiova un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani privindu-l pe Dinel Staicu, Vlad Rebega şi Alistarh Diaconu. Mai exact, procurorii DNA au cercetat cum Dinel Staicu şi ceilaţi doi învinuiţi nu ar fi înregistrat în evidenţele financiar-contabile venituri reprezentând dobânzi şi penalităţi calculate în baza unei tranzacţii de compensare între Cooperativa de Credit Banca Populară RICH BANK şi SC BDJ SA. Cercetările procurorilor s-au încheiat cu un NUP, care a fost contestat ulterior în instanţă de Dinişoară Costinel.
Procurorii DNA din Craiova au explicat pentru GdS că între cele două dosare nu există nici cea mai mică legătură, infracţiunile cercetate în acest caz fiind de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar în dosarul BIR – de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, respectiv complicitate la această infracţiune.
Şoc la DNA
Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a declarat pentru GdS că este surprinsă de decizia instanţei. „Înainte de anularea sentinţei de condamnare, şase judecători de la trei instanţe diferite din Bucureşti apreciaseră că faptele lui Dinel Staicu impun sentinţe de condamnare. Pentru a invoca autoritatea lucrului judecat trebuie să existe altă hotărâre pentru aceleaşi fapte pentru care a fost condamnat Dinel Staicu. Or, o asemenea hotărâre nu există nicăieri în ţară. Aspectele invocate de Dinel Staicu fuseseră anterior declarate ca neîntemeiate de către Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti în timpul judecării cauzei“, a spus Săplăcan. Întrebată dacă DNA va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu judecătorii care au luat această decizie, purtătorul de cuvânt al DNA a spus că mai întâi se va aştepta motivarea deciziei. „Apoi vom vedea ce vom face“, a precizat Săplăcan.
Încă arestat preventiv
Chiar dacă a scăpat de cei şapte ani de puşcărie, Dinel Nuţu nu poate ieşi din Penitenciarul Rahova pentru că, în prezent, este arestat preventiv în dosarul „Transgaz“ aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. În acest dosar, Dinel Nuţu este acuzat că a prejudiciat compania de stat Transgaz Mediaş cu aproape 11 milioane de euro. Instanţa a menţinut arestul preventiv pe 19 ianuarie, iar ulterior, pe 23 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a respins recursul formulat de inculpat. Purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti, judecătorul Lucian Mihali-Viorescu, a declarat că Dinel va rămâne în spatele gratiilor. „La penitenciarul unde este încarcerat există mandatul de arestare emis în dosarul Transgaz“, a spus el.
Autoritatea de lucru judecat
Euroavocatura.ro defineşte autoritatea de lucru judecat ca pe un principiu juridic potrivit căruia hotărârile judecătoreşti definitive capătă putere de lucru judecat şi nu mai pot fi atacate decât prin intermediul căilor de atac extraordinare (cum a fost în cazul contestaţiei în anulare formulate de Nuţu).
Hotărârile judecătoreşti definitive devin executorii şi împiedică o nouă urmărire pentru aceeaşi faptă, chiar dacă acesteia i s-ar da o nouă încadrare juridică. Pentru a se putea invoca excepţia autorităţii de lucru judecat, este necesar să fie întrunite cumulativ condiţiile: existenţa unei hotărâri definitive, noua acţiune penală să fie îndreptată împotriva aceleaşi persoane şi să se refere la acelaşi fapt material.
